„Foamea vine încetişor spre noi…”

O discuție la Cocieri cu inginerul de cadastru, Fadei Basiul și cu unul din agricultorii locului...

Vasile Nirca: „Miliţia transnistreană până unde stă? Până aici.”

Europa Liberă: Împreună cu câţiva săteni de aici, de la Cocieri, încercăm să ajungem la pământurile la care nu au acces. Cine vă împiedică?

Fadei Basiul: „Autorităţile transnistrene ne împiedică să ajungem la terenuri, nu ne permit să le prelucrăm.”

Europa Liberă: Fadei Basiul este inginerul cadastru în cadrul primăriei comunei Cocieri. Dumnealui ne însoţeşte şi ne vorbeşte despre soarta pământurilor de dincoace de traseul Dubăsari-Râbniţa.

Fadei Basiul: „Până la ziua de azi nu se vede şansa de a stânge roada. Cine o va strânge, este sub semnul de întrebare.”

Europa Liberă: Aici aveţi harta care arată că pământul este al Cocierilor.
Fadei Basiul: „Este harta care arată unde este amplasat pământul cotaşilor, după culoare se vede care e pământul cotaşilor sau al liderilor. Împreună cu gospodăriile ţărăneşti, avem 14 lideri care prelucrează terenurile după traseul Râbniţa-Tiraspol.”

Europa Liberă: Câte hectare?

Fadei Basiul: „1605 hectare.”

Europa Liberă: Aceste o mie şi ceva de hectare sunt lăsate?

Fadei Basiul: „Peste 700 de hectare sunt semănate, 700 de hectare sunt prelucrate, dar nu sunt semănate. Mai avem şi pământuri lăsate în paragină, 141 de hectare care nu sunt prelucrate, fostele livezi, unde a început defrişarea, dar în timpul de faţă nu avem acces liber şi nu putem continua lucrul.”

Europa Liberă: Am ajuns dincoace de traseul Dubăsari-Râbniţa. Îl rog să intervină în discuţie şi pe cotaşul Vasile Lercă de la Cocieri.

Vasile Nirca: „Grâul acesta nu-l vom strânge noi, cei din partea dreaptă a Nistrului, dar cei din partea transnistreană.”

Europa Liberă: Ce suprafaţă este aici?

Fadei Basiul: „76 de hectare.”

Vasile Lercă: „În partea dreaptă a traseului, am şi eu cotă de pământ, am dat-o liderului Petru Lerca, dar nu am nicio speranţă că el va putea să ne dea ceva pentru cotă, fiindcă el nu va avea de unde, nu va avea posibilitate. Şi oameni din sat tare vor fi necăjiţi. Mai pe scurt, foamea vine încetişor spre noi…”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi dumneavoastră că pământurile au ajuns să fie politică?

Vasile Nirca: „Aceasta nu depinde de noi. Depinde de cei de sus. Dacă politicienii se vor împăca, atunci şi noi vom putea în linişte să prelucrăm pământurile. Am ajuns după traseul Râbniţa-Tiraspol şi iată în jurul nostru cresc numai buruieni. Imaginaţi-vă ce va fi la toamnă. Nu ştiu dacă sunt şerpi, dar balauri sigur că aici sunt. Din pricina că nu avem acces pentru a le prelucra. Tehnica din Molovata, Cocieri a fost arestată de foarte multe ori. În ultimul timp ne ameninţă că dacă încă o dată va fi arestată, nu o mai vedem. De aceea niciun lider nu vrea să rişte să rămână fără tehnica personală, care costă bani grei.”

Europa Liberă: Ce scop se urmăreşte din partea administraţiei de la Tiraspol, dacă nu vă permite să ajungeţi să prelucraţi aceste terenuri?

Vasile Nirca: „Scopul este unul – ca oamenii să fie distruşi psihologic şi să treacă sub jurisdicţia Transnistriei.”

Europa Liberă: Şi atunci oamenii cedează?

Vasile Nirca: „Oamenii, dacă trec de partea Transnistriei şi îşi fac paşapoarte transnistrene, vor avea acces la pământurile lor.”

Europa Liberă: Acceptă lumea?
Vasile Nirca: „Deocamdată nu, dar spre aceea mergem. Dacă cei de la Chişinău ne vor ajuta, să fim despăgubiţi pentru pierderile noastre, noi nu vom ceda... Dacă nu ai ajutor, nu ai nimic.”

Europa Liberă: În ce ar consta acest ajutor pe care trebuie să îl ofere guvernarea de la Chişinău?

Vasile Nirca: „Pentru cotă, aproximativ, ni se dădeau câte 500 de kilograme de grâu, 500 kilograme de porumb, motorină.”

Europa Liberă: Şi dacă vă oferă statul Republica Moldova porumb, grâu, floarea-soarelui, dar dumneavoastră nu aveţi acces la pământ...

Vasile Nirca: „Rămânem în continuare sub jurisdicţia Chişinăului, nu vom trece sub cea a transnistreană.”

Fadei Basiul: „Trebuie ca cei de la Chişinău şi Tiraspol să se aşeze la o masa rotundă şi să găsească limbă comună.”

Europa Liberă: Am înţeles de la domnul vicepremier Carpov că se negociază cu doamna Ştanski şi problema pământurilor.

Fadei Basiul: „Tratative se duc, dar nu se vede niciun rezultat bun.”

Europa Liberă: Se vorbeşte mult despre destinul acestor suprafeţe, dar deocamdată mulţi dau din umeri şi rămân neputincioşi în faţa unei probleme destul de durute pentru oamenii din sat.
Fadei Basiul: „Da. Eu, când mă uit la pământurile acestea, încep să plâng de jale. Este o prostie tare mare că ne batem joc de pământul nostru sfânt. În loc să crească pâine, buruieni îl îneacă...”

Vasile Lercă: „Uitaţi-vă ce drumuri avem.”

Fadei Basiul: „Să te ferească Dumnezeu, nu poţi merge pe timp de vară, dar pe timp de iarnă nici nu ai ce zice. Înconjurăm traseul pe la Dubăsari. Înainte drumul era drum, puteai să mergi şi pe timp de iarnă.”

Europa Liberă: Această înseamnă că sunteţi nostalgic după Uniunea Sovietică?

Fadei Basiul: „Nu. Eu sunt pentru a face ordine la noi în ţară.”

Europa Liberă: Cine poate face ordine?

Fadei Basiul: „Cei de la guvernare trebuie să se înţeleagă între ei, să se aşeze la masa rotundă, să cedeze unul altuia, să găsească limbă comună.”

Europa Liberă: Ce trebuie de cedat, domnule Basiul?
Fadei Basiul: „Eu nu mă implic în politică, dar ar fi bine ca la tratative să participe şi câte un om de rând. Să întrebe oamenii unde vor, cum vor. Trebuie de organizat referendum în cadrul căruia cetăţenii să se exprime încotro vor să meargă.”

Europa Liberă: Şi unde trebuie să meargă Moldova?

Fadei Basiul: „Moldova trebuie să meargă încolo unde va zice majoritatea populaţiei. Moldova trebuie să fie ca un pod, să găsim o limbă comună şi cu unii, şi cu alţii. Să se unească Uniunea Europeană cu Uniunea Vamală, să fie ca un pod.”

Europa Liberă: Credeţi că este posibil ca cele două uniuni să unească?

Fadei Basiul: „Trebuie să găsim limbă comună cu ambele uniuni.”

Vasile Nirca: „Eu tot cred că ar fi bine să colaboreze Uniunea Europeană cu Uniunea Euroasiatică, iar Moldova să fie un pod între ele.”

Europa Liberă: Şi cum să colaboreze?

Vasile Nirca: „Piaţa de desfacere, cum nu am vrea, cum nu ne-am învârti, dar noi ne orientăm spre Rusia. Nu avem ce exporta în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Poate trebuie pusă întrebarea ca să fie produsă marfă de calitate şi în Moldova, pentru a avea acces şi pe piaţa estică, şi pe piaţa vestică?

Vasile Nirca: „Sunt de acord cu dumneavoastră, dar această problemă nu se rezolvă în 2-3 ani. Avem nevoie de mai mulţi ani ca să ajungem ca marfa noastră să fie de o calitate înaltă. Când vom avea marfă de calitate înaltă, atunci vom putea concura cu toate ţările. Dacă marfa noastră nu este căutată, ce să exportăm noi în Uniunea Europeană, dacă ea nu este cumpărată acolo? Vom exporta în Uniunea Europeană, dar peste 2-3 luni vom fi nevoiţi să aducem marfa înapoi, fiindcă nu a fost vândută. Dacă vom produce marfă de calitate, dacă va fi solicitată, noi suntem de acord să colaborăm şi cu Uniunea Europeană, şi cu Africa, şi cu toţi.”

Fadei Basiul: „Noi suntem o ţară mică şi trebuie să găsim limbă comună cu toate ţările. Toate războaiele să înceteze, la urma urmei, se aşează la masa rotundă şi găsesc o limbă comună.”

Europa Liberă: Dar cine primul aplică forţa armei?

Fadei Basiul: „Eu în politică nu mă implic, dar trebuie să găsească limbă comună.”

Vasile Nirca: „Uneori cuvântul este mai rău decât arma.”

Fadei Basiul: „Noi suntem de la ţară, nu ne implicăm în politică. Stăm la o masă la o nuntă, la o cumătrie, dar politica e politică, să lăsăm politica la o parte. Pentru aceasta avem parlamentari şi ei trebuie să se ocupe de politică, să rezolve problemele care sunt în ţară. Cu vecinii trebuie să trăim bine.”

Europa Liberă: Care sunt vecinii?

Fadei Basiul: „Și Ucraina, România, Rusia. Cu toate trebuie să găsim limbă comună, inclusiv cu Uniunea Europeană, cu Uniunea Vamală. Nu-i aceasta important: / Eşti tu rus sau moldovean, / Ori tătar ucrainean. / Important oameni să fim / Şi în pace să trăim, / Să nu ştim noi de nevoi, / Mai ales noi de război.