Un nou raport despre libertatea politică publicat de organizația americană Freedom House constată că Rusia joacă un rol crucial în coborârea nivelului democrației în spațiul post-sovietic. Raportul „Țări în tranziție 2014” spune că în cele 12 foste republici sovietice care nu fac parte din UE democrația s-a aflat în declin abrupt timp de peste un deceniu. Dar Moldova și Georgia sunt considerate mai democratice decât Belarus, Rusia sau Azerbaidjan. Detalii are Mircea Țicudean.
În clasamentul experților de la Freedom House Georgia este considerată țara cea mai democratică dintre fostele republici sovietice nemembre în UE, urmată imediat de Moldova și de Ucraina. Toate aceste țări au în clasament scoruri apropiate țărilor din fosta Iugoslavie, aflate pe diferite trepte în drumul spre aderarea la Uniunea Europeană.
Titlul complet al raportului - „Țări în tranziție 2014. Ruptura cu democrația a Eurasiei” - semnalează tema lui principală, anume rolul Rusiei de frână în calea dezvoltării democrației în fostul spațiu sovietic. Sylvana Habdank-Kolaczowska, este director pentru țările în tranziție la Freedom House și a acordat un interviu prin telefon Europei Libere de la Berlin:
Experta de la Freedom House a spus că în ultimii ani a avut loc un declin în ce privește democrația în toate țările în tranziție, chiar și în cele mai avansate din Europa Centrală și din Balcani, iar în Eurasia tendința a fost încă și mai pronunțată și mai dramatică, Rusia devenind un fel de simbol al declinului.
Raportul constată că în cele 12 foste republici sovietice nemembre în Uniunea Europeană 80% din populație trăiește în ceea ce Freedom House numește regimuri autoritare consolidate, cum sînt cele din: Rusia, Tadjikistan, Kazahstan, Azerbaidjan, Belarus, Turkmenistan și Uzbekistan.
Freedom House mai spune că climatul pentru societățile civile a devenit mai ostil în Rusia, Azerbaidjan și Kazahstan.
Se amintește că Kremlinul a promovat anul trecut politici de represiune intensificată, folosind noi legi pentru a persecuta comunitatea gay, lesbiană, bisexuală și transgen, pentru a hărțui activiștii civici și pentru a controla presa și mijloacele de comunicare electronică, inclusiv internetul.
Republica Moldova este enumerată în raport printre țările care au copiat chiar dacă numai temporar modelul rusesc al legislației împotriva așa-numitei propagande homosexuale. Este vorba de interdicția locală de la Bălți, invalidată apoi de un tribunal, dar și de o schimbare legislativă operată pe furiș de deputați în urmă cu un an, și ea abolită între timp.
Alte țări din regiune au adoptat în urma Moscovei atât legi anti-gay cât și legi împotriva organizațiilor neguvernamentale finanțate din exterior, botezate oficial agenți străini.
În raport se spune că în general Rusia a funcționat în ultimul an ca „un model și o sursă de inspirație pentru regresul instituțiilor democratice în întreaga Eurasie”.
Cele mai democratice dintre cele 29 de țări cercetate în raport sunt considerate Slovenia, Estonia și celelalte țări membre în UE și NATO, iar la polul opus se află două republici din Asia centrală, Uzbekistan și Turkmenistan.
Raportul constată în schimb că în Ucraina și Kîrghîstan societățile civile s-au dovedit rezistente. Este invocat exemplul rezistenței ucrainenilor la politicile anti-europene, anti-democratice ale fostului președinte pro-rus Viktor Ianukovici, prin protestele de stradă începute în noiembrie anul trecut.
Alături de Kîrghîstan, Georgia este singura fostă republică sovietică din raport care și-a îmbunătățit constant scorul democratic în ultimii ani, grație pluralismului sporit adus de alegerile mai libere și mai corecte din 2012 și 2013.
Regiunea Balcanilor a înregistrat și ea unele evoluții pozitive în 2013, cum ar fi negocierile productive mediate de UE între Serbia și Kosovo.
Dar raportul constată că guvernările „disfuncționale” au continuat să țină la nivel scăzut democrația în câteva țări din Balcani. Climatul în care acționează presa s-a înrăutățit în Macedonia, țară care a retrogradat în raport într-o categorie inferioară față de edițiile precedente, iar situația democrației este încă și mai gravă în Bosnia-Herțegovina.
