Au trecut mai bine de două luni de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Recent, însă, în legătură cu începutul perioadei concediilor de vară, Ucraina a introdus reguli noi de intrare şi ieşire pentru cetăţenii străini şi propriii săi cetăţeni pe ceea ce numeşte „teritoriul temporar ocupat al Crimeii”. Cum s-a schimbat viaţa oamenilor din peninsulă, ce dificultăţi întâmpină şi care le sunt speranţele? Alla Ceapai vă prezintă un interviu realizat de corespondenta noastră Karina Maximova, care a discutat cu un student pe nume Artiom, din oraşul Ialta, de pe litoralul Crimeii, care îşi face studiile la Odesa.
„Nu recunosc anexarea Crimeii de către Rusia. Cred în continuare că-i teritoriu ucrainean. Sper, în cel mai apropiat timp, peste o jumătate de an, un an, Crimeea va reveni în componenţa Ucrainei. Toţi prietenii mei sunt practic unanimi de partea Ucrainei. Numai doi din ei cred că vor trăi mai bine cu Rusia. Însă am înţeles că de această părere sunt cei care o duc mai greu şi speră că vor trăi mai bine după schimbarea puterii.”
Artiom nu are de gând să renunţe la cetăţenia ucraineană, în favoarea celei ruse care acum poate fi obţinută în Crimeea fără nici un efort.
Nu demult, Artiom şi-a vizitat oraşul său natal, Ialta. Schimbările, spune el, sunt vizibile.
„În primul rând, am ajuns acasă cu 7 ore întârziere, pentru că am lăsat să treacă trei eşaloane de tehnică blindată, tancuri, sisteme antiaeriene şi altele - tehnică rusească pe care o aduceau în Crimeea. Dar mai întâi, la Herson ne-au oprit grănicerii ucraineni. Pur şi simplu au verificat paşapoartele, au întrebat dacă cineva e cu cetăţenie rusă şi nimic mai mult. Apoi, ne-au oprit la Pervomaisk. Acolo am stat două ore în vamă şi ne-au verificat minuţios. Cei care aveau viză de reşedinţă în Crimeea erau lăsaţi să treacă uşor. Apoi erau oameni înarmaţi. Cine avea genţi mai mari era scos din rând şi verificat.”
Ce se vede cu ochiul liber este promovarea foarte activă a simbolurilor ruseşti şi a noului statut al peninsulei.
„Sunt foarte multe drapele ruseşti. Sunt peste tot. Şi la Gara Feroviară. De exemplu, unde erau drapelul ucrainean, al Simferopolului şi al Crimeii, acum sunt peste tot numai steaguri ruseşti.”
„Unele schimbări sunt pozitive. I-a ieftinit benzina. În Crimeea acum benzina costă 12 hrivne. În Ucraina – 16 hrivne.”
Vorbind despre situaţia din estul Ucrainei, Artiom se arată convins să regiunile Doneţk şi Luhansk se înșală amarnic, crezând că împreună cu Rusia le va fi mai bine.
„Pur şi simplu, ei nu s-au confruntat cu ceea ce noi deja ne-am ciocnit. Ei încă nu ştiu ce-i aşteaptă, de aceea vor în Rusia. Dar oamenii nu decid, ei sunt conduşi de sus.”
Meditând la viitorul Crimeii, studentul nu se îndoiește că într-o zi peninsula va reveni în componenţa Ucrainei.
„Cred că în cele din urmă Rusiei o să-i vină mintea la cap - sub presiunea ONU, a Uniunii Europene. Treptat, Rusia va ceda şi va întoarce Crimeea. Să porți război este stupid. În ce priveşte agresiunea Rusiei, dacă aş avea şansa, aş da o mână de ajutor Ucrainei. Cred că m-aş înscrie în rândul partizanilor. Aş fi umblat să adun date despre armament, despre locul amplasării – în cercetare.”
„Nu cred că Ucraina va deveni în timpul apropiat aşa cum îmi doresc să fie. Vor trece încă mulţi ani până când se va schimba ceva. E vorba despre oameni. Dacă oamenii se vor transforma, se va primeni şi ţara. În primul rând, trebuie revizuiţi cei care ocupă funcţii de stat, pentru că la noi corupţia e la fiecare pas.”
Ca reprezentant al tinerei generaţii de ucraineni, Artiom visează să trăiască într-o ţară europeană, unde legile şi respectul faţă de drepturile omului sunt puse în capul mesei, unde este curat şi în cuget şi pe străzi, unde te poţi angaja la muncă fără mită şi relaţii, unde există servicii medicale şi se fac studii de înaltă calitate, care ar garanta un venit decent al absolvenților universităților. Poate că Ucraina va deveni o astfel de ţară, dar mai întâi este necesar să fie oprit războiul, adaugă Artiom.
