O analiză semnată de Mădălin Necșuțu în Evenimentul zilei arată în ce fel încearcă Rusia să conexeze influența partidelor extremiste în noul Parlament European cu naționalismul din Ucraina. Fără temei, arată comentatorul: cel mai bine reprezentat partid extremist, la Bruxelles, este Frontul Național din Franța, care a obținut 25% în alegerile europarlamentare, în timp ce niciunul dintre cele două partide extremiste din Ucraina (unul de stânga, celălalt de dreapta) nu au trecut de 1 și ceva %. E vorba de o simplă manipulare, la care mass media rusești muncesc intens. Mădălin Necșuțu insistă pe importanța pe care o are veriga Republica Moldova în situația creată. Moscova investește mult acum în Partidul Comuniștilor, care, dacă ar câștiga alegerile parlamentare din toamnă, ar putea asigura securizarea accesului prin Chișinău către Transnistria. De aceea, arată autorul acestui articol, e atât de important ce se va întâmpla cu Moldova. De soarta ei depinde acum securitatea în toată zona Mării Negre și în Ucraina în special.
Iar situația Republicii Moldova nu e deloc roz. Dependența ei energetică de Rusia este enormă și greu corectabilă rapid, arată Cristian Ghinea într-o analiză publicată în săptămânalul Dilema Veche. Moldova nu are depozite de gaze și nu reprezintă un punct pe harta transportului gazului rusesc către Europa. În plus, conducta de interconectare cu România, care va fi gata în august, nu va putea ridica la mai mult de 10% independența energetică a Republicii Moldova. Ghinea arată că este urgent ca Moldova să fie integrată în planurile de securitate energetică ale Uniunii Europene. România poate împinge destul de mult lucrurile prin cofinanțare sau măcar prin garantarea împrumutului de 70 de milioane de euro, de dorit de Chișinău pentru a construi o nouă conductă de gaze.
Evenimentul zilei găzduiește și un articol de Paul Ciocoiu, în care se atrage atenția asupra gesturilor recente ale Austriei și Ungariei. Cele două țări „au rupt rândurile UE pentru a încheia separat acorduri economice cu Rusia”. Liderul rus Vladimir Putin s-a aflat marți la Viena pentru a asista la semnarea, de către compania austriacă OMV și cea rusească Gazprom, a unui acord în vederea construirii a 50 de km din conducta Southstream, cu care Uniunea Europeană nu este de acord. Președintele Austriei, Heinz Fischler, a ținut cu acest prilej un discurs în care a criticat sancțiunile impuse Rusiei de UE, după invadarea Crimeei. Ungaria a semnat și ea în ultimele zile un acord cu Moscova pentru construcția a două reactoare la centrala atomoelectrică de la Paks, după ce bătuse deja palma cu rușii pentru un împrumut de zece miliarde de dolari. Cu acești bani s-ar finanța proiectele de modernizare a infrastructurii nucleare a Ungariei. În aceste condiții, e puțin probabil, scrie Paul Ciocoiu, ca la summit-ul de mâine al Consiliului European să se poată ajunge la un consens privind noi sancțiuni împotriva Rusiei.
