Documentarul „Basarabia - două veacuri de străinie” ce rulează în aceste zile la cinematograful Gaudeanus din capitală își propune imposibilul, spun autorii: să cuprindă într-o oră 200 de ani din viaţa românilor basarabeni, sub ceea ce ei definesc drept ocupaţia perfidă a imperiului rusesc care nu si-a schimbat esența, chiar dacă a luat forme politice pretins evoluate. Anul 1812 este catalogat drept un moment de răscruce , când Basarabia a trecut sub stăpânirea Rusiei ţariste. Pentru a arăta viaţa ulterioara a românilor basarabeni, siliţi să renunţe la credinţă,limbă şi conştiinţă naţională,echipa de creaţie apelează la materiale video, documentare din arhive şi biblioteci precum şi la sinteze şi cercetări ale istoricilor. Ion Negrei, doctor în istorie consideră că prezentarea acestei file din istorie, sub diferite forme, este necesară şi acum, întrucât unele surse de informaţie continuă să prezinte o imagine denaturată a realităţii istorice:
„Prin materialul care se conţine în acest film, prin mesaj, încercăm să punem spectatorul ca să mediteze, să cugete în faţa unor evenimente care s-au produs în acest răstimp şi în acest spaţiu. Basarabia, în timpul stăpânirii şi dominaţiei ţariste şi sovietice a trecut printr-un experiment de nedescris şi acest experiment se reduce la modificarea mentalităţii acestui segment de populaţie românească din Basarabia şi ancorarea lui în spaţiul de mentalitate din răsărit.”
Publicul poate observa în documentar şi o contrapunere de imagini: trecut şi prezent, sau imagini propagandistice ideologice în contrast cu realitatea neretuşată. Regizorii speră că acest element va avea un rol clarificator pentru spectatori şi la final vor şti cu siguranţă răspunsul la întrebările formulate de autorii documentarului:
Ecranizarea adevărului istoric, spune regizorul peliculei Ion Chistruga, a fost posibilă şi datorită desecretizării arhivelor KGB. Cineastul a semnat alte 7 filme documentare despre trecutul Basarabiei şi anii sub regimul comunist de ocupaţie, care şi-a lăsat amprenta până în prezent, spune Ion Chistruga.
„Multe lucruri au fost ascunse. Chestiile acestea noi le-am scos la suprafaţă. Am avut acces la materialele de la KGB, am fost primul care a filmat acolo şi pare-mi-se ultimul. Acesta este mesajul despre Rusia şi despre noi, cum am fost, ce ne-au luat. Pentru că noi toţi suntem oropsiţi, uitaţi-vă, care suntem pro români, dar în ce limbă stâlcită vorbim, din care cauză? Pentru că la şcoală nouă ne spuneau: nu învăţaţi limba română, nu învăţaţi limba franceză, învăţaţi limba rusă.”
Acest documentar, susţine scriitorul Vladimir Beşleagă, este conectat şi la realităţile de azi,când se duc lupte în vecinătate, în Ucraina, cu o vădită implicare ostilă din partea Federaţiei Ruse. În opinia sa, acesta este un motiv în plus, pe lângă mesajul de recunoaşte a adevărului istoric, pentru ca filmul să aibă o largă răspândire:
„Documentarul acesta este unul, ca şi un monument. Este un adevărat monument, chiar dacă este pe peliculă, trebuie să fie multiplicat, difuzat publicului larg, în şcoli, în instituţii de învăţământ, pentru că una este istoria care o spun istoricii, tratate ştiinţifice în stil academic şi alta este şi alta este prin imagini care se percep mai uşor, mai accesibile.”
Regizorii, care amintesc de staţionarea trupelor ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova nu ezită, la final, să amplifice mesajul documentarului, cu melodia „Se urcă Basarabia pe cruce”
La iesirea din sala de proiectie surprind spectatori cu ochi în lacrimi. Stau de vorbă cu soţii Stăvilă, stabiliţi de 10 ani în Italia. Ei îmi spun că subiectul identitar rămâne a fi unul de dispută între moldoveni,chiar şi la mii de kilometri distanţă de casă. În opinia lor ar fi bine ca apariţia unor asemenea documentare să fie susţinută de ministerul de resort şi nu politicieni, pelicula avându-l ca producător pe liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu:
„Trei imnuri am învăţat. Întâi a fost acel rusesc, românesc „Deşteaptă-te române” şi „Pe-al nostru steag e scris Unire!”. Să zicem, timpul nostru a trecut, dar este important în ziua de azi. Poate să-l fi făcut cineva care nu are nimic cu politica, încă mai atrăgător putea fi. Unii pot să creadă că este o propagandă. Sincer, nu ştim bine adevărul istoric. Iată dacă l-am afla aşa, am fi mai siguri în noi. Pentru unii moldoveni, nu este uşor să…tot în rusă îmi vine, să recunoască că suntem români, asta este istoria.”
Documentarul „Basarabia, două veacuri de străinie” este o continuare a filmului „Golgota Basarabiei”- dosarele comunismului. Membrii echipei de creaţie anunță că urmează un ultim documentar ce va cuprinde istoria Basarabia în anii 1918-1940.
