Guvernul de la Kiev a declarat că nu va negocia cu separatiştii din estul ţării decât după ce depun armele. „Orice negocieri pot avea loc numai după ce au depus armele cu totul”, a spus ministrul ucrainean al apărării, Valeri Heletey, în timp ce noul ministru de externe Pavlo Klimkin a explicat că guvernul are nevoie de anumite „semnale clare” din partea separatiştilor că sunt decişi să respecta un armistiţiu, dacă va fi negociat.
Între timp, președintele francez François Hollande și președintele Statelor Unite, Barack Obama au făcut noi presiuni pentru organizarea de negocieri pentru instituirea unui armistiţiu.
Biroul de presă al lui Hollande a informat că preşedintele francez șicel american au discutat telefonic luni și i-au cerut președintelui rus Vladimir Putin să-i convingă pe separatiști să accepte dialogul cu autoritățile Ucrainei. Hollande și Obama au spus că „o soluție durabilă poate fi numai politică”.
Casa Albă informează pe de altă parte că Obama şi Hollande au discutat şi despre posibilitatea ca Uniunea Europeană să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei, dacă Moscova nu ia „măsuri urgente şi energice” pentru a calma situaţia din estul Ucraina. Între altele Rusiei i se cere să nu mai permită ca luptători şi armament să treacă în Ucraina, şi să nu mai maseze trupe la graniţa cu Ucraina.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, comisarul european pentru extindere Stefan Fuele a confirmat faptul că ţările din Uniunea Europeană sunt pregătite pentru noi sancţiuni.
După victoriile de la sfârşitul săptămânii trecute, când armata ucraineană a recucerit orașul Slovoansk şi o serie de sate învecinate, Kievul este pe punctul de a impune o blocadă totală asupra oraşelor Doneţk şi Lugansk, unde se află cele mai importante baze ale separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Separatiştii au avertizat că impunerea blocadei nu va face decât să distrugă şansa oricăror negocieri de pace și ar putea provoca „un război de gherilă”.
Continuă, între timp, „războiul” dintre Gazprom şi Ucraina. Preşedintele companiei ruse, Alexei Miller, a anunţat marți că datoria Kievului a crescut acum la 5 miliarde 300 de milioane de dolari, și că din cauza refuzului Kievului de a negocia serios reeşalonarea datoriei, singura alternativă este de a cere Ucraina să plătească in avans gazul pe care vrea să-l importe.
Gazprom calculează datoria Ucrainei la preţul de 485 de dolari pentru mia de metrii cubi, în timp ce Kievul spune că vrea să plătească un preţ de referinţă să fie de 326 de dolari.
În acest moment, Rusia a sistat livrările de gaze spre Ucraina, prin conducte nu trece decât gazul destinat clienţilor din Uniunea Europeană. O măsură cu efect redus pe timp de vară, mai ales după ce Kievul a anunţat că ar avea rezerve până în decembrie.