Coalitia civica pentru alegeri libere si corecte solicita parlamentului sa adopte in regim de urgenta mai multe proiecte de legi, intre care cel cu privire la asigurarea egalitatii de sanse intre femei si barbati, modificarea Codului Audiovizualului si reformarea sistemului de finantare a partidelor politice si a campaniilor electorale. Actiunea face parte din campania „Numaratoarea inversa a angajamentelor nerealizate ale guvernarii”.
Experţii cer deputaţilor ca în cele cinci zile rămase până la sfârşitul sesiunii curente să modifice legislaţia electorală. În opinia lor, aceasta lasă loc de interpretări şi este în detrimentul unui scrutin corect şi transparent. Proiectul de lege care se referă la finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale a fost înregistrat în parlament acum un an. Juristul Pavel Postică crede că parlamentarii tergiversează adoptarea acestei legi pentru a evita dezbaterile publice legate de finanţatorii partidelor şi banii care sunt cheltuiţi în campanie:
„Este vorba de detalii foarte exacte în ceea ce priveşte atât veniturile cât şi cheltuielile, deci eu cred că noi nu trebuie să ajungem în această campanie, să nu repetăm ceea ce am avut în anul 2010 când am avut zeci şi sute de concerte electorale în campanie, fără să fie raportat măcar unul. Noi trebuie să ajungem la acea etapă când partidele politice vor raporta conştient acele cheltuieli de transport pe care le fac în campania electorală.”
Deşi startul oficial al campaniei electorale nu a fost dat, experţii remarcă că unii actori politici organizează deja acţiuni vădit electorale, mai ales că legislaţia le permite să treacă cheltuielile în contul donaţiilor sau în cel al cotizaţiilor plătite de membri. Chiar ieri, Partidul Socialiştilor a organizat un concert pentru moldovenii care muncesc în Moscova, unde liderul partidului, Igor Dodon, nu a ezitat să le vorbească oamenilor despre pericolele semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi despre faptul că viitorul Moldovei,aşa cum crede el, este în Uniunea Vamală. Legea nu interzice asemenea acţiuni, spune Alexei Buzu, directorul Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”, doar că oamenii trebuie să ştie cine şi câţi bani dă pentru a promova aceste idei:
„Trebuie să vedem de unde au venit banii şi cum îi utilizează, asta este tot. Sunt şi alte partide care interacţionează cu diaspora, şi la fel, care au o altă opţiune, şi aceste partide trebuie să declare de unde au luat aceste resurse şi cum le utilizează . Noi pledăm pentru dreptul tuturor să aibă concerte, să interacţioneze cu alegătorii, inclusiv cu migranţii noştri, doar că lucrul acesta trebuie să fie într-un mod transparent.”
Dacă legiuitorii vor da dovadă de voinţă politică, atunci experţii prevăd că partidele vor scăpa de controlul cercului îngust de persoane cu resurse financiare considerabile, întrucât va fi micşorat plafonul donaţiilor. De asemenea, spune juristul Pavel Postică, legea stabileşte atribuţii de control şi sancţionare, Comisiei Electorale Centrale, care a participat la elaborarea proiectului, revenindu-i misiunea de a examina rapoartele financiare ale partidelor:
„Vine să stabilească sau să precizeze foarte clar sistemul de răspundere pentru încălcarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor şi campaniilor electorale. Vorbim aici atât de modificările la codul electoral, la codul penal şi la codul contravenţional. Deci vom avea o situaţie foarte clară în care atât organele electorale cât şi instanţele de judecată vor avea o claritate destul de mare în ceea ce priveşte când, de ce, pentru ce, pot fi sancţionate partidele sau concurenţii electorali.”
În această săptămână Coaliţia pentru Alegeri Libere şi Corecte preconizează zilnic acţiuni în faţa Guvernului şi a Parlamentului. Experţii insistă să le reamintească deputaţilor că s-au angajat să promoveze măsuri pentru organizarea unor alegeri corecte şi să asigure participarea egală pentru femei şi bărbaţi în campania electorală.
Membrii coaliţiei cred că pentru a asigura reflectarea echilibrată a alegerilor parlamentare din 30 noiembrie este necesară investirea de urgenţă a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, organ ce ar urma să limiteze concentrarea mass-mediei în mâinile unui singur proprietar şi ar spune cine sunt aceştia.
