Terapie de şoc pentru reformarea transportului de pasageri din municipiul Chişinău: maxi-taxi-urile, căzute în dizgraţie, vor fi scoase ca transport de pasageri de pe cea mai mare parte a carosabilului capitalei. Cât politic şi cât interes obscur de business, cum spun criticii municipalităţii, pot exista în această criză din capitală? Cauze, efecte, intenţii şi asigurări - în explicaţiile primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă.
Europa Liberă: Dle primar, datele problemei, istoricul crizei cu microbuzele din capitală par să fie deja cunoscute de toată lumea. S-a vorbit copios despre asta… Haideţi însă să precizăm unele aspecte: de ce autorităţile municipale au ajuns abia acum să taie nodul gordian, în loc să-l deznoade pe îndelete şi fără disconfort pentru locuitorii capitalei în timpul destul de lung care a fost la dispoziţie?
Dorin Chirtoacă: „Din următoarele motive: pentru că s-a declaşat o reacţie în lanţ, evenimentele au urmat unul după altul şi inevitabilul s-a produs. În momentul în care au fost comise accidente, poliţia a împărţit amenzi, cei cu microbuzele au declarat grevă. După primele discuţii s-a văzut că nu este cale de întoarcere, nu a mai fost altă soluţie. Mai bine acum decât mai târziu şi mai complicat.
Iniţial, de fapt, doream să se revină la activitate după primele zile de grevă, noi aşa am propus poliţiei şi transportatorilor, să se revină la activitate, dar în condiţii de securitate. Adică, pot duce oamenii în picioare, pot să oprească în staţii şi în afara lor, dar să nu circule cu viteză mare, să nu facă manevre periculoase, să nu traverseze intersecţii la culoarea roşie a semaforului, să nu creeze situaţii de accident şi să nu expună oamenii la pericol. Asta am cerut iniţial.
După schimbul de păreri pe care l-am avut cu cei de la Ministerul de Interne, inclusiv cu dl ministru Recean, am înţeles că nu sunt de înduplecat, că din momentul în care au ieşit să pună amenzi pentru toate încălcările care sunt comise de transportatori, asta vor face în continuare şi, respectiv, din acest punct de vedere, poliţia ar fi trecut la un alt tip de atitudine. Spuneau că nu vor mai tolera niciun fel de încălcări.
Ţinând cont de problemă a fost nevoie să facem pasul următor. Evident că noi ne-am dorit să nu fie anume aşa şi timp de doi ani, atunci când am avut, în 2012, prima grevă, de atunci şi până în prezent am mers treptat la rezolvarea acestei probleme, fără să creăm mare disconfort şi, respectiv, timp de două ani s-a micşorat numărul de microbuze cu circa 300-500 de unităţi. Au fost 2200 la un moment dat, acum sunt 1700, două rute au fost închise, altele au fost modificate. Noi am dorit să mergem treptat, până la reducerea firească a numărului de microbuze, în aşa fel încât să rămână pe rutele secundare, la periferii, spre suburbii etc.”
Europa Liberă: Nu a fost o greşeală, dle Chirtoacă, pentru că tot la terapie de şoc pare să se fi ajuns? Avantajul acestei reforme cu paşi mici care a fost?
Dorin Chirtoacă: „Avantajul reformei cu paşi mici era că oamenii treptat îşi caută de lucru în altă parte, găsesc ce să facă cu unitatea de transport, noi reuşim să procurăm în continuare troleibuze, să asamblăm câte 20 de troleibuze anual şi, între timp, noi am fi reuşit să ajungem la un parc de troleibuze nou, complet, la 250-300 de troleibuze noi, astăzi avem 150, şi ne-ar mai fi trebuit trei, patru ani să reuşim lucrul acesta.
Am fi reuşit să rezolvăm şi problema cu parcul urban de autobuze în sensul înnoirii acestuia fie prin concesiune, fie prin procurare pe bază de credit sau altă soluţie financiară. Asta s-ar fi reuşit în următorii doi, trei ani dacă am fi mers treptat. Însă atunci când s-a ajuns la insecuritate acum două săptămâni, apoi cum s-au derulat lucrurile, practic, nu am avut altă soluţie la îndemână. Societatea de mult, de fapt, cere să se facă ceva cu aceste microbuze.
Ce ar fi fost corect să se facă este să fie disciplinaţi şi să circule cu viteza regulamentară, să nu expună oamenii la pericol. Dacă acum doi ani toţi erau nemulţumiţi că duc oamenii în picioare, că opresc aiurea, nu doar în staţii, în prezent principala nemulţumire ţine de faptul că oamenii sunt expuşi la pericol prin modul în care se circulă.”
Europa Liberă: Dle Primar, astăzi călătorii vorbesc despre înghesuială, circulaţie mai lentă cu troleibuze şi autobuze. Cât va dura tranziţia asta? Altfel spus, cât va trebui să îndure populaţia disconfortul şi cât de enervant poate fi acest disconfort?
Dorin Chirtoacă: „Ne dorim ca, cel puţin, până la unu septembrie să reuşim suplimentarea rutelor de troleibuz şi, respectiv, autobuze. Circa 50 de unităţi la troleibuze şi, respectiv, 70 de unităţi la autobuze şi vrem să redeschidem câteva rute de autobuz care au fost închise în anii precedenţi – 19, 36,13 şi altele, în aşa fel încât să completăm liniile de autobuz şi troleibuz la un minim necesar care să asigure o circulaţie constantă a unităţilor de transport de la ora 6 dimineaţa până la ora 11 seara, la un un interval nu mai mare de 10-15 minute şi, evident, un interval mult mai mic în orele de vârf, în special pe rutele principale.
Asta ar fi ceea ce putem să facem în condiţiile care ne-au fost create în urma grevei, în aşa fel încât să avem o situaţie cât de cât acceptabilă. Rutelor de microbuz le propunem, acelor care se suprapun peste autobuze şi troleibuze, să asigure accesul călătorilor din suburbii spre sectoare şi din cartiere mărginaşe, de asemenea, spre o arteră principală din sector.”
Europa Liberă: De câte autobuze, troleibuze ar mai fi nevoie pentru a intra în normalitate? Are municipiul bani pentru aşa ceva? De fapt, cum aţi descrie normalitatea, aşa cum o vedeţi în această privinţă, şi pentru când aţi putea să o asiguraţi?
Dorin Chirtoacă: „Prioritate trebuie să aibă transportul public de mare capacitate, acesta trebuie să corespundă standardelor europene, microbuzele ar putea rămâne, dar pe rutele secundare şi care ar asigura, aşa cum am spus mai devreme, accesul din cartiere spre arterele principalele ale oraşului şi, respectiv, din suburbii, de la Buiucani ar veni spre zona Calea Ieşilor, Creangă, zona Topaz, din suburbiile sectorului Râşcani ar veni, admitem, până în zona Circului, de la suburbiile sectorului Ciocana ar veni în zona Fabricii de Tutun şi CET 1, din partea Botanicii ar veni până la gară şi din sectorul Centru ar veni în zona Gaudeamus. Asta pentru a ajunge din suburbii în cartierele mărginaşe.
Din sectoare spre centru, însă, să se circule pe bază de transport de mare capacitate, troleibuze, autobuze, conform liniilor existente şi conform strategiei de transport în ceea ce priveşte elaborarea unor linii noi, extinderea actualelor linii. Tichetarea urmează a fi una electronică, în aşa fel încât să fie un card care să permită circulaţia pe mai multe linii, pe o anumită durată de timp.”
Europa Liberă: De cine depinde decizia privind asemenea carduri?
Dorin Chirtoacă: „Este nevoie de aprobare în Consiliul Municipal.”
Europa Liberă: Aveţi vreun exemplu de oraş – fără metrou - care ar putea fi model în acest sens şi în care o majoritate a pasagerilor ar fi fericiţi?
Dorin Chirtoacă: „Oraşul Riga, din Letonia, are exact situaţia pe care o are Chişinăul, are aproape aceleaşi dimensiuni, nu are metro, la fel a avut problema cu microbuzele, între timp au procurat autobuze şi troleibuze noi, de fapt, mai mult troleibuze. Microbuze au rămas în număr mult mai mic şi doar în rutele secundare, exact cum vă spuneam mai devreme.
De fapt, este şi solicitarea locuitorilor, evident că după toate nemulţumirile care s-au acumulat în privinţa microbuzelor acum şi-au vărsat năduful, într-un fel şi
Există un anumit disconfort, dar altfel nu poate fi organizat oraşul şi transportul public. ...
locuitorii, prin reacţiile care le-au avut. Dar greul abia începe, pentru că să circuli cu troleibuzul, cu autobuzul este altfel: trebuie să stai în staţii să aştepţi, nu opreşte la fiecare pas ci trebuie să mergi pe jos până la linia de troleibuz, trebuie să schimbi câteva linii, nu merge peste tot cum merge microbuzul, doar pe străzile principale.
Există un anumit disconfort, dar altfel nu poate fi organizat oraşul şi transportul public. Dacă tot s-au întâmplat cum s-au întâmplat toate ne asumăm această schimbare, dar trebuie să avem răbdare şi nervi.”
Europa Liberă: Care ar fi cel mai convingător argument cu care i-aţi combate pe cei – numeroşi trebuie să spunem – care susţin că prin eliminarea maxi-taxiurilor aţi favoriza businessul unor finanţatori ai PL?
Dorin Chirtoacă: „Am auzit deja că au apărut şi asemenea speculaţii. Ţinând cont de cum s-au întâmplat lucrurile, sunt trei argumente principale, este vorba de securitatea călătorilor, care nu poate fi asigurată în microbuze şi asta s-a văzut şi în accidentele care au avut loc, în special este vorba de copii, doi, faptul că se suprapun rutele şi nu mai poate circula nimeni ca lumea şi trei, necesitatea structurării transportului potrivit principiului: linii principale, secundare etc.
Cât ţine de finanţatorii PL, chiar nu are nicio legătură. La cine se face aluzie, dl Iurie Topală, nu e nici pe departe, niciun fel de finanţator al PL, în al doilea rând, dânsul este implicat în activitatea de transport până a deveni membru al Partidului Liberal, rutele pe care le-a avut şi le are în Chişinău, le-a primit până am devenit eu primar al Chişinăului şi i-am adus la cunoştinţă că în momentul în care intră în partid nu va avea favoruri de pe urma activităţii sale. Acum şi el nimereşte sub această foarfecă care vine din partea Primăriei. Că a procurat unităţi de transport acum trei sau patru ani şi le ţine undeva, într-o parcare, omul îşi vede de activitatea pe care a avut-o dintotdeauna. De ce ar trebui noi acum să-i interzicem activitatea respectivă. Parcul urban de autobuze urmează să procure autobuze, dacă o să le procure şi de la dumnealui şi de la alţii e problema parcului, dar cum altfel să mergem înainte, cum să dezvoltăm oraşul dacă vom căuta acuzaţii şi vom lansa acuzaţii nefondate?”
Europa Liberă: Foarte scurt, pe final, lumea pare împărţită faţă de acest subiect. Aveţi ceva mai mult decât intuiţie că o majoritate a populaţiei s-ar solidariza în deciziile de schimbare a stării de lucruri în transportul de pasageri?
Dorin Chirtoacă: „Cred că lucrurile se vor relua destul de greu. În primul rând, e nevoie de sprijinul tuturor instituţiilor statului ca să funcţioneze noile reguli. Nu exclud că dispoziţiile vor fi atacate şi suspendate în judecată, iar respectivii vor circula în continuare pe stradă. Depinde cum va reacţiona ...”
Europa Liberă: Dar nu aţi anticipat toate aceste lucruri, nu aţi pregătit această decizie sau a fost una, aproape la patimă, cum se întâmplă?
Dorin Chirtoacă: „Ba da, dar ştiu că trăim în Republica Moldova unde totul este posibil însă, pe de altă parte, ştiu cu siguranţă că acesta este pasul necesar, care trebuie făcut în transport. Mai devreme sau mai târziu el va fi făcut, dacă nu se va face acum din cauza unor tertipuri juridice sau inacţiunii
Pentru a ajunge la securitatea călătorului în transportul public trebuie să facem această schimbare...
unor instituţii, se va acumula mai multă masă critică în societate şi sub presiunea societăţii, la un moment dat, tot va fi făcut acest lucru. Există oameni, mai puţin poate, care contestă decizia şi mai mulţi sunt cei care o susţin.
Greul însă abia începe, dar să vedem care va fi reacţia la toamnă, la iarnă, atunci când va fi mai complicat să aştepţi în stradă, în staţie, când vor fi condiţii meteo nefavorabile. Fie conştientizăm că pentru a ajunge la securitatea călătorului în transportul public trebuie să facem această schimbare şi dacă astăzi ne costă mai mult timp, nervi, oboseală, mâine lucrurile se vor aşeza treptat şi vom avea şi o mulţumire prin faptul că nu mai expunem oamenii şi copiii, în special, la accidente rutiere pe stradă şi asigurăm un trafic mai organizat, asigurăm o ordine în transport şi revenim la o viaţă cât de cât mai acceptabilă din acest punct de vedere.”
