După alegerile din mai pentru Parlamentul European, între cele 28 de țări ale UE au început târguielile pentru ocuparea posturilor în noile structuri de conducere de la Bruxelles, în frunte cu Comisia Europeană și serviciul diplomatic comun. Agenția Reuter scrie că mai multe țări est-europene sunt nemulțumite de propunerea ca șefa politicii externe europene să devină ministra de externe italiană Frederica Mogherini. Mircea Țicudean.
Polonia și țările baltice se tem că Frederica Mogherini nu va fi destul de fermă în dialogul cu Federația Rusă, scrie Reuters, anticipând însă că esticii nu se vor opune prin veto candidaturii italiancei când va fi discutată miercuri de liderii europeni la summitul de la Bruxelles.
Rezervele au fost însă exprimate limpede. Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a spus că țările baltice doresc ca succesorul lui Catherine Ashton să aibă o politică fermă față de Moscova în ce privește anexarea Crimeii și destabilizarea estului Ucrainei.
„Principiul nostru este că persoana care va fi numită să conducă politica externă a UE trebuie să fie neutră și să nu promoveze politici înguste și controversate, în special în chestiunea Ucrainei”, a spus lidera de la Vilnius.
Diplomați baltici spun că Mogherini, care este ministră de externe abia din luna februarie, nu are experiență în chestiuni est-europene – cea mai mare durere de cap actuală a UE – și că de la începutul crizei ucrainene Roma a emis semnale contradictorii.
Balticii au mai spus că italienii nu au fost încântați să impună sancțiuni Rusiei, dar surse de la ministerul de externe italian au negat această acuzație: „Noi am votat mereu împreună cu partenerii europeni în sprijinul sancțiunilor”, a spus diplomatul italian sub condiția anonimatului. Aceeași sursă a mai declarat că opoziția față de candidatura lui Mogherini la șefia politicii externe europene face parte „din procesul normal de candidatură” și a insistat că poziția Italiei în criza ucraineană a fost foarte asemănătoare cu a Germaniei sau Franței.
Ministrul de externe leton Edgars Rinkevics a spus că cele zece foste țări comuniste din UE doresc ca cel puțin una din slujbele cu greutate la UE să revină cuiva din regiunea lor.
Premierul italian Matteo Renzi a făcut mari eforturi de convingere în privința lui Mogherini, care are 41 de ani și este un aliat socialist apropiat, dând telefoane mai multor lideri europeni la sfârșitul săptămânii, scrie Reuters. Iar principalul oficial guvernamental în chestiuni europene al lui Renzi, subsecretarul pentru Afaceri Europene Sandro Gozi, a apărat-o pe candidată de criticile est-europene: „Frederica Mogherini a urmat chiar și în cele mai dificile momente linia de dialog deschisă cu Moscova, adică poziția oficială a UE, iar asta demonstrează mult bun-simț”, a scris Gozi pe Facebook.
Un oficial din țările baltice s-a plâns că Mogherini a ales să facă prima vizită tocmai la Moscova după ce Italia a preluat la începutul lunii curente președinția rotativă a UE.
Oficialii polonezi au refuzat să facă comentarii oficiale, scrie Reuters. Polonia ar fi vrut ca propriul ei ministru de externe, Radoslaw Sikorski, să ia șefia politicii externe europene, dar mulți în Occident îl consideră prea conflictual în ce privește Rusia.
Pe culoare la Varșovia nemulțumirile față de Mogherini persistă. „Având în vedere poziția italiană în criza ucraineană și în general atitudinea de benevolență a Romei față de Moscova ne va fi foarte greu să o sprijinim pe Mogherini”, a spus un parlamentar din partidul premierului polonez Donald Tusk, vorbind sub condiția anonimatului. Un diplomat al UE de la Bruxelles, reflectând și nemulțumirile est-europene, a spus că în fruntea politicii externe comune trebuie „o persoană cu greutate, cu experiență, nu o repetare a lui Catherine Ashton”.
Pe de altă parte, părerea generală la Bruxelles este că nemulțumirea față de candidatura lui Mogherini nu va merge așa de departe încât să ducă la blocarea procesului de alegere. Un diplomat est-european a spus că țara lui „nu se va opune, dar nici nu va fi încântată”.
