Deputaţii urmează să voteze în această săptămână, în primă lectură, legea privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale, discutarea în plen a căreia a fost tergiversată mai mult de un an. Norma prevede, între altele, publicarea rapoartelor financiare detaliate care ar permite supravegherea surselor din care vin banii la partid şi pe ce se cheltuiesc. Detalii are Diana Răileanu:
Parlamentarii au amânat pentru mâine dezbaterea legii care ar asigura transparenţa finanţării partidelor politice ceea ce implicit ar consolida corectitudinea scrutinelor electorale. Ce şanse exista ca norma să fie adoptată la final de sesiune parlamentară, cu numai patru luni înainte de alegerile ordinare, am căutat să aflu de la preşedintele fracţiunii liberal democraţilor, Valeriu Streleţ:
„În primă lectură, la sigur, însă în celelalte, deoarece legea este complexă şi necesită mai multe amendamente, ar putea să mai dureze.”
Proiectul de lege, asupra căruia s-a lucrat mai mulţi ani la rând, a ajuns pe masa legiuitorilor în iulie anul trecut, însă dezbaterea acesteia în plen a fost tergiversată, ceea ce înseamnă că şansele ca actuala campanie electorală să se desfăşoarea în baza noii legi sunt aproape minime, explică preşedintele Consiliului Naţional de Participare, instituţie care supraveghează deciziile statului, Sergiu Ostaf:
„Într-adevăr, a fost o tărăgănare şi noi pierdem oportunitatea aplicării unor prevederi foarte bune, cum ar fi controlul mai bun asupra cheltuielilor, responsabilitatea pentru încălcarea utilizării corecte a banilor şi sesizarea cetăţenilor asupra neregulilor. Toate aceste aspecte pot fi adoptate separat de pilonul doi şi trei, pilonul doi fiind plafonul iar al treilea finanţarea partidelor de către stat. Deci, sigur, s-a tărăgănat şi este o oportunitate ratată pentru a crea un mecanism mult mai bun de responsabilizare financiară a campaniilor electorale.”
Sergiu Ostaf crede că o eventuală adoptare, în primă lectură, a legii privind finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale, va fi una mai mult simbolică, datorată înclusiv vizitei la Chişinău în aceste zile a preşedintei Adunării parlamentare a Consiliului Europei, Anne Brasseur. Din acest motiv, spune preşedintele Consiliului Naţional de Participare, campania electorală de la toamnă va fi una lipsită de fair play, adică reguli corecte de joc:
„Într-adevăr, fair-play nu va fi, din perspectiva utilizării resurselor financiare în mod necontrolabil, aşa vom a fost şi până acum. Există mari întrebări dacă vor fi puse în aplicare, de la 1 octombrie, cu două luni înainte de alegeri, acele prevederi care se referă la transparenţa mai mare în finanţarea partidelor politice. Probabil, regulile de joc o să rămână aceleaşi pe care le-am avut şi data trecută, însă acele reguli de joc nu sunt echitabile, cu siguranţă. Ele avantajează doar unele partide şi anumiţi competitori politici.”
Între altele, proiectul de lege care se află acum pe masa parlamentarilor, prevede limitarea mărimii donaţiei care poate fi făcută spre un concurent electoral. În prezent, o persoană fizică poate dona unui partid politic până la 500 de salarii minime, iar o persoană juridică până la o mie, adică între 500 de mii lei şi 1 milion. Noua lege prevede ca donaţia să fie limitată până la 20 şi, respectiv, 40 salarii de minime, adică între 20 şi 40 mii lei. Dispoziţia a fost introdusă la recomandarea Grupului Statelor Împotriva Corupţiei, pe scurt GRECO – instituţie patronată de Consiliul Europei şi din care Moldova face parte din 2001. De asemenea, rezumă reprezentanta Republicii Moldova la GRECO, Cornelia Vicleanschi, legea prevede şi sancţiuni mai dure pentru partidele care îşi vor ascunde finanţatorii:
„Sancţiunile prevăzute sunt de două tipuri – sancţiuni contravenţionale şi penale. Totodată a fost introdusă aşa numita „somaţie”, adică Comisia Electorală Centrală este în drept să avertizeze concurentul electoral, partidul politic, că ceva nu este în regulă, în cazul unei situaţii care poate fi remediată. Însă am am prevăzut, cum spuneam, sancţiuni penale şi contravenţionale. Cele penale ar putea fi aplicate nu doar contabilului care răspunde de finanţe dar şi persoanelor care conduc acest partid. S-a discutat chiar şi problema sancţionării partidului în genere, până la dizolvarea acestuia în cazul în care sunt anumite încălcări foarte grave.”
Pentru a recupera lacunele legislaţiei moldoveneşti care favorizează corupţia politică, experţii care au lucrat asupra noii legi, inclusiv din cadrul Comisiei Electorale Centrale şi Ministerului Justiţiei, au insistat asupra finanţării din buget a concurenților electorali. Alocațiile nu vor depăşi 0,2 la sută din buget şi vor fi oferite partidelor în funcţie de performanțele obţinute la alegerile parlamentare sau cele locale. Experţii speră să obţină o mai mare responsabilizare a partidelor politice care, utilizând bani publici, nu vor mai prezenta rapoarte financiare „de ochii lumii”.
