Președintele SUA, Barack Obama, a anunțat miercuri introducerea de noi sancțiuni împotriva unor bănci și companii rusești, a unor persoane oficiale și activiști ai republicilor autoproclamate din estul Ucrainei. Președintele Obama a declarat că aceste măsuri, întreprinse în coordonare cu UE, s-au impus în virtutea faptului că Moscova nu a întreprins niciun fel de acțiuni pentru a de-escalada criza ucraineană.
Chiar dacă printre companiile sancționate sunt nume sonore precum gigantul petrolier Rosneft, Novatek, banca de stat din Rusia Vneșeconombank, Gazprombank – totuși noile sancțiuni nu se ridică la nivelul celor așteptate, anunțate anterior de presa din SUA cu referire la planurile administrației americane. Surse din Casa Albă și Trezoreria americană anunțau că SUA intenționau să supună boicotului domenii importante ale economiei rusești: sectorul bancar, industria energetică și de combustibil, complexul militar-industrial. Cu alte cuvinte, se așteptau măsuri de natură să arunce Rusia în criză. Dar nu s-a ajuns la așa ceva.
Cele patru companii rusești au scăpat doar cu sancțiuni de restricționare a creditării. „Pedeapsa” acestora constă în interdicția de a primi credite pe termen lung de la creditori americani, în timp ce creditarea pe termen scurt rămâne deschisă. Din cele care au intrat pe lista de sancțiuni, doar întreprinderile sectorului de apărare au fost pedepsite exemplar: le-au fost arestate activele și proprietățile din SUA, cetățenilor și companiilor americane li s-a interzis că aibă orice fel de colaborare cu aceste întreprinderi.
Cu toate acestea, șeful organizației americane de apărare a drepturilor omului Freedom House, David Kramer, face parte din categoria celor mulți care consideră această decizie drept un gest simbolic foarte important: „Cred că anunțul de astăzi trebuie să
Se poate regreta doar faptul că pe listă nu a ajuns și Gazprom...
devină un semnal pentru Vladimir Putin în sensul că acțiunile lui vor avea consecințe grave. Și eu sper că această decizie a Casei Albe va obliga Uniunea Europeană să adopte măsuri mai dure împotriva Rusiei pentru intervenția acesteia în afacerile Ucrainei. Până în acest moment sunt cele mai dure sancțiuni care au fost impuse. Se poate regreta doar faptul că pe listă nu a ajuns și Gazprom. SUA trebuiau să treacă demult de la sancționarea unor indivizi din anturajul lui Putin la pedepsirea corporațiilor mari. Și am devenit martori ai acestui proces. Din punctul meu de vedere, este un pas foarte important, care să un semnal foarte puternic Kremlinului”.
Europa Liberă: „Credeți că acest pas reflectă starea reală de spirit a președintelui Obama, având în vedere că multă lume a considerat că președintele nu dorește să se ajungă la aplicarea de sancțiuni?”
David Kramer: „Eu presupun că acest pas nu este ultimul. S-ar putea ca anume din acest motiv pe listă să nu figureze Gazprom – Casa Albă poată să țină aceasta variantă ca pe una de rezervă. Teoretic, nu sunt excluse nici sancțiunile împotriva lui Putin personal. Din punctul meu de vedere, SUA și UE nu trebuie să
Teoretic, nu sunt excluse nici sancțiunile împotriva lui Putin personal...
limiteze nici cercul potențialilor sancționați, nici diapazonul sancțiunilor care ar putea fi folosite pentru a-l aduce pe Putin într-o stare de rezonabilitate. Cred că în această confruntare Vladimir Putin trebuie ținut în tensiune în legătură cu pasul următor care ar putea veni din partea SUA și UE, nu trebuie să i se sugereze din timp la ce ne vom limita”.
Potrivit lui Gregory Grușko, director administrativ al firmei financiare americane HWA, sancțiunile americane împotriva Rosneft, Novatek, Vneșeconombank și Gaprombank sunt calibrate în așa fel încât să provoace acestor companii o durere considerabilă permanentă, fără însă să devină letale.
Acestora li s-a interzis accesul la împrumuturi pe termen lung de la creditori americani, în același timp totuși alte surse de creditare rămân, formal, deschise, spune Gregory Grușko: „Să luăm, de exemplu, banca de stat Vneșeconombank. În 2014 aceasta trebuie să restituie credite în valoare de 2,5 miliarde dolari, iar în anul viitor – în valoare de 1,3 miliarde dolari. Nu sunt sume critice. Vneșeconombank și Gazprombank vor putea, cel mai probabil, să-și refinanțeze creditele cu ajutorul capitalului Băncii centrale a Rusiei. Adică aceste sancțiuni sunt încă o lovitură de avertizare. Nu este ceva ce ar lovi foarte dur economia Rusiei”.
Europa Liberă: „Aceste patru corporații, spre deosebire de altele incluse în listă, nu sunt „excomunicate” de la sistemul bancar american, nimeni nu închide conturile corespondente pe care acestea le au în băncile americane. Cât de mult valorează într-o astfel de conjunctură aceste sancțiuni?”
Gregory Grușko: „Efectul secundar al acestor sancțiuni este foarte dureros. Dacă Vneșeconombank va încerca acum să primească un credit consorțial în Europa, majoritatea băncilor europene se vor gândi zdravăn dacă să participe sau nu la un astfel de sindicat. Pe lângă faptul că aceasta va fi și o lovitură puternică asupra reputației”.
Deocamdată nu este clar în ce mod vor repercuta aceste sancțiuni asupra sectorului energetic al Rusiei. Faptul că Rosneft nu va mai avea acces la finanțare pe termen lung va compromite oare parteneriatul, extrem de important pentru compania rusească, cu Exxon Mobil? Sau cum va stinge Rosneft anul acesta creditul de peste 13 miliarde dolari? După cum a spus într-un interviu pentru Bloomberg economistul Andersslund, noile sancțiuni americane sunt de natur„ să creeze dificultăți de creditare pentru Rusia.
[Traducere și adaptare: Lina Grâu]
