Dacă, într-adevăr, UE poate impune celor 28 de țări membre să respecte anumite măsuri negative, cum sunt sancțiunile de pildă, nimeni nu poate impune cote de importuri.
Cu sancțiunile e mult mai simplu: Uniunea Europeană aplică acum sancțiuni Rusiei pentru rolul său în destabilizarea Ucrainei și, după ce unor persoane li s-a interzis accesul pe teritoriul UE și s-au blocat unele conturi în bancă, se vorbeşte acum de limitarea accesului la pieţele financiare europene sau la tehnologie militară, ori din domeniul energetic.
Toate țările membre sunt obligate să respecte decizia luată la Bruxelles de a pedepsi Rusia. In schimb, țările nu pot fi obligate să cumpere din Moldova pentru a ajuta Chișinăul. E drept, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere cu UE, Moldova va putea exporta nestingherit pe piața europeană, iar întreaga producție și canalele de distribuire vor putea fi reprientate spre occident, în loc de Rusia.
Pentru asta, însă, Chișinăul trebuie să facă totul, grăbind procedurile de adoptare, pentru ca Acordul de asociere să intre cât mai repede în vigoare, poate chiar în septembrie. Pînă atunci, trebuie rezolvată problema stocării fructelor și legumelor refuzate de Rusia.
La Bruxelles, Chișinăul are mari aliați în Comisie, unde comisarul pentru agricultură Dacian Cioloș, de pildă, s-a activat în permanență în favoarea Moldovei.
Acesta caută și acum modalități pentru a facilita accesul pe piața europeană a unor mari cantități de mere, prune și struguri din Moldova, folosind oportunitățile existente în cadrul instrumentelor de comerț actuale și care pot fi mobilizate rapid.
Moldova nu poate stoca, de pildă, decât 10% din producția sa de mere. Comisia Europeană caută să obțină ca restul merelor să intre deja în UE prin intermediul României, pentru a putea fi stocate și prelucrate în așteptarea intrării în vigoare a acordului de asociere.
Este important însă ca Republica Moldova să facă singură eforturi pentru a-și diversifica piețele de desfacere pentru aceste produse.
Comisia caută să ofere posibilitatea ca acordul de liber schimb să înceapă să fie aplicat înainte de data prevăzută, pentru a oferi producătorilor moldoveni un acces mai rapid pe piața UE, dar e vorba doar de posibilități și oportunități. Găsirea clienților îi revine Moldovei, clienții nu vor fi îndrumați spre Chișinău de către Comisia de la Bruxelles, ci Chișinăul trebuie să-i găsească.
----------------
Imediat după anunţarea embargoului rus, autorităţile de la Chişinău au spus că sprijinul UE în acest condiţii devine vital şi că se aşteaptă la o punere mai grabnică în aplicare a regimului de liber schimb cu UE, chiar din 1 august, aşa cum prognoza optimist un lider al coaliţiei, şi la dublarea sau chiar anularea cotelor de export în UE la mere, struguri şi roşii, pentru care piaţa rusă era până acum prioritară. Ambasadorul UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, ne-a spus recent într-un interviu că nici una din solicitări nu poate fi satisfăcută în deplină măsură. Întrucât regimul de liber schimb trebuie mai întâi să fie ratificat în Parlamentul European, iar anularea cotelor, care altminteri deja au fost o dată dublate, nu va rezolva problema standardelor de calitate cărora trebuie să corespundă fructele şi legumele pentru a putea fi lăsate să intre pe piaţa europeană. Prin urmare, prognoza ambasadorul, piaţa s-ar putea deschide din 1 septembrie, iar dacă exporturile vor depăşi cotele, se vor achita taxe simbolice, aşa zise „de intrare” pe piaţa UE.
L-am întrebat pe vice-ministrul agriculturii Gheorghe Gaberi de ce aşteptările formulate la Chişinău par a fi mai ridicate decât ceea ce poate oferi în realitate UE.
„Pentru 2014, avem o cotă de 40 de mii de tone la mere de masă, de exemplu. În lunile care au mai rămas, să dea Domnul să putem valorifica măcar o jumătate din această cotă”, spune Gaberi.
De ce a solicitat Moldova dublarea cotelor dacă există îndoieli că vor fi valorificate şi cele existente? Gheorghe Gaberi răspunde că pentru a permite un export mai mare de materie primă pentru procesare. În România, bunăoară, spune vice-ministrul, ar exista o cerere sporită în acest sens, de care producătorii moldoveni de fructe de masă ar putea să profite în condiţii de criză:
„Chiar joi la Bucureşti va fi convocată o reuniune cu reprezentanţii reţelelor comerciale care comercializează fructe şi legume cu producătorii noştri, pentru a negocia contracte reale.”
În condiţiile unei insuficienţe locale de capacităţi frigorifice de păstrare, Moldova ar putea profita de cele existente în exces în România, de exemplu, până ce piaţa europeană îşi va deschide porţile, mai ales că autorităţile române s-au şi declarat disponibile să ofere acest suport producătorilor moldoveni. Şi în această privinţă plafoanele la export s-ar putea să fie o piedică.
Vice-ministrul agriculturii spune că suportul cel mai important pe care îl aşteaptă totuşi Moldova de la UE este asistarea în procesul de modernizare a complexului pomi-legumicol, astfel ca să devină capabil să ofere produse corespunzătoare pieţei europene:
„Piaţa europeană, spre deosebire de cea rusă, este reprezentată de reţele comerciale care cer volume foarte mari, sunt foarte clare şi stricte cerinţele către ambalare, calitate. În acest aspect UE ne va sprijini atât financiar, cât şi logistic, pregătire profesională… Chiar astăzi reprezentanţii ambasadei germane ne-au scris că vor da semnale către oamenii de afaceri germani: că avem nevoie de ambalaj, linii de sortare etc. ca să vină să creeze împreună cu voi verigile acestea necesare de post-recoltare.”
Autorităţile moldovene mai mizează pe suport european pentru identificarea unor fonduri prin care să le poată recompensa producătorilor o parte din pierderi, care, aşa cum nu există îndoieli, vor exista în pofida oricăror eforturi.
