La Kiev s-a aflat o delegaţie a Partidului Popular European (PPE) – cea mai puternică fracţiune din Parlamentul European – delegaţie care se află acum la Chişinău. Valentina Ursu a stat de vorbă cu europarlamentarul român Cristian Preda.
Europa Liberă: Ținând cont de situația din regiune, credeți că aceasta o avantajează pe Republica Moldova de a se apropia cu pași mai rapizi de Uniunea Europeană?
Cristian Preda: „Da și nu. Da, pentru că întreaga Europă observă ce se întâmplă aici, nu e ușor să ieși în evidență. Și, din nenorocire, regiunea a ieșit în evidență după acest scandalos atac pe care rușii, prin interpuși, l-au inițiat în Ucraina. Nu, pentru că există o teamă a investitorilor pentru toată regiunea, e și în Ucraina, și în Moldova. Există o teamă de a lua decizii, din păcate, în multe dintre capitalele europene. Și situațiile acestea sunt totdeauna foarte delicate, dar cred că există argumente în Republica Moldova și în ceea ce s-a întâmplat aici, în ultimii ani. Pentru a fi convingători în fața europenilor, nu trebuie să te folosești de un război sau de o tragedie.”
Europa Liberă: Cum ajungi să fi convingător în fața Bruxellesului?
Cristian Preda: „De pildă, făcând ce au făcut membrii coaliției pro-europene, în ultimii ani. Cred că e un parcurs foarte bun pe care l-a făcut guvernul de aici, cu toate dificultățile și cu toată nemulțumirea care sunt firești în orice coaliție, în orice guvernare. Nu există până în clipa de față nicăieri în lume nici coaliție perfectă, nici guvernare…”
Europa Liberă: …ideală…
Cristian Preda: „Trebuie menționat și faptul că e o coaliție care a avut adversari foarte puternici. Rămâne un fapt unic în Europa acela de a avea cel mai puternic partid, un partid comunist. Și Moldova tinde să devină și mai specială pentru că mai răi decât comuniștii acum sunt socialiștii, nicăieri în Europa nu s-a întâmplat asta. Deci, dacă vedem acest context și intrăm în analiza de detaliu a situației, vedem că un argument foarte bun e pentru acest parcurs european al Republicii Moldova chiar ceea ce a făcut coaliția pro-europeană și eu sper ca ea să câștige, să nu câștige rușii alegerile aici.”
Europa Liberă: Dar, între timp, a crescut numărul europarlamentarilor care sunt eurosceptici, acest segment s-a extins puțin. Pe de altă parte, și noul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a venit în funcție și a spus că nu se poate vorbi de o perspectivă clară de extindere a UE pentru că în următorii cinci ani acest lucru nu se va întâmpla. Aceasta ucide cumva din elanul guvernanților de la Chișinău, al cetățenilor peo-UE?
Cristian Preda: „E adevărat că există în multe state membre eurosceptici, forțe politice care consideră că Uniunea Europeană e un proiect eșuat sau care consideră că, deși reușit, acest proiect trebuie să se oprească. Aceasta e adevărat. Din fericire, la nivel european aceste voci eurosceptice nu au acces la decizie nici în Parlamentul European, nici la nivelul statelor membre. Acești euroscepticii nu sunt în situația de a lua decizii. Sigur că e mai greu pentru noi, deputații din Parlamentul European, care suntem convinși că proiectul european e un lucru bun, să ne confruntăm opiniile. Dar, din fericire, nu euroscepticii, nu adversarii Europei decid astăzi în statele membre sau la nivelul comisiilor. În privința declarației președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, dânsul a spus doar că din punct de vedere tehnic este imposibil ca în următorii cinci ani vreuna dintre țările care sunt deja candidate sau vreo țară potențial candidată să încheie parcursul. Și acum vreau să vă spun că eu pot să înțeleg aceasta în modul cel mai nuanțat cu putință. Fiindcă în ultimii cinci ani am fost raportor al Parlamentului European pentru aderarea Islandei, Islanda e o țară mult mai dezvoltată decât țările din Balcani, inclusiv de către unele din țări din Europa Centrală și Orientală care de acum au devenit membre ale Uniunii, în 2004 sau 2007. Ei bine, islandezilor le-au trebuit patru ani să ducă negocierile de aderare, nici nu le-au terminat, la un moment dat ei au avut alegeri și tot proiectul acesta a fost stopat. Dar le-au trebuit patru ani pentru a negocia în condițiile în care erau membri, sunt membri ai zonei economice europene, sunt membri Schengen, au asumat o parte importantă din acquisul comunitar. Cu toate acestea și cu negociatori excelenți, cu nivel de dezvoltare, cu elite și politice, și economice extraordinar de luminate au avut nevoie de patru ani și tot nu au terminat negocierile. În sensul acesta trebuie înțeleasă observația lui Juncker, așa cum stau lucrurile în acest moment.”
Europa Liberă: Chișinăul are negociatori buni?
Cristian Preda: „Cred că are o elită politică foarte serioasă. Și eu sunt convins că din clipa în care Chișinăul va depune cererea pentru a deveni țară candidată …”
Europa Liberă: 2015 ar fi un an realist pentru depunerea cererii de aderare?
Cristian Preda: „Nu sunt în măsură să dau sfaturi celor pe care îi admir pentru acțiunea curajoasă pe care au avut-o. Deci, e treaba Chișinăului să decidă când anume depune o asemenea cerere. Din momentul în care va exista un consens la nivelul consiliului respectiv al Comisiei, sunt convins că parcursul va fi foarte bun, negocierea va fi bine condusă și va fi în interesul cetățenilor din Republica Moldova. Nu am emoții în această privință. Trebuie însă să realizăm faptul că, pe de o parte, există atmosferă politică nefavorabilă extinderii în unele state europene, cum spuneam, politicienii eurosceptici și adversari ai Europei nu participă la decizie, dar opiniile publice sunt mobilizate de multe ori împotriva extinderii și spun: nu mai vrem să auzim de vreun stat membru. Mai mult, critică intrarea unora dintre statele care au devenit membre în 2004 sau 2007. Trebuie să vedem aceste lucruri. Nu putem fi naivi sau nu putem să trăim într-o realitate paralelă. Aceasta e o realitate europeană, cu aceasta trebuie să se confrunte și cei care în Republica Moldova vor să meargă pe acest drum european și suporterii lor, cei care îi sprijină.”
Europa Liberă: Parcursul european al Republicii Moldova are de suferit de pe urma existenței unei regiuni separatiste? Mă refer la regiunea transnistreană.
Cristian Preda: „Da, evident, toată lumea știe că problema transnistreană e un obstacol. Și aici părerile sunt împărțite. Sunt unii care cred că se poate repeta scenariul cipriot și sunt alții care consideră că nu se mai poate repeta acest scenariu. Nu e luată o decizie, nu există un consens în această privință. Important este ca, de pildă, în chestiunea Acordului de Asociere să vedem dacă nu se pot găsi mijloace astfel încât Transnistria să beneficieze de pe urma acestui Acord de Asociere. Aceasta ar fi benefic și pentru cei care locuiesc acolo, cetățeni ai Republicii Moldova, care locuiesc în Transnistria, și pentru întreaga economie a Republicii Moldova. Eu cred, și am spus asta și la 9 mai, de Ziua Europei, aici, la Chișinău, eu cred că trebuie să vedem proiectul european ca un proiect care e de acum mai interesant pentru cei care nu sunt, de pildă, cetățeni ai Republicii Moldova cu pașaport românesc, cu acces pe piața europeană a muncii. Deci, proiectul european trebuie dezvoltat pentru cei care încă nu sunt deja cetățeni ai Uniunii Europene pentru că Moldova e specială, în primul rând, din acest motiv. O parte dintre cetățenii ei sunt deja în Uniune, e o țară parțial integrată, din perspectiva persoanelor, dar evident că miza este aceea de a dezvolta interesul ș simpatia pentru Europa în rândul celor care nu beneficiază, în rândul celor care nu simt că sunt parte a acestui proces. Iar aici Transnistria este un caz extraordinar de interesant, nu e doar o problemă teritorială, de geografie politică, e o problemă de politică, pur și simplu, și de angajament în jurul acestor valori ale Uniunii.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană poate îmblânzi „ursul”? Mă refer la Federația Rusă, cea care nu vede cu ochi buni această eurointegrare pentru țările din imediata vecinătate?
Cristian Preda: „Uniunea este bazată pe anumite valori. Se spune foarte des aceasta. Una dintre valori, foarte concrete, este valoarea păcii. Comunitatea Europeană, ceea ce astăzi numim Uniunea Europeană s-a clădit pe această filosofie a concordiei, a regăsirii unor energii care au fost multă vreme în război. De aceasta este şi dificil pentru Uniune să reacţioneze la pricini de război. Lumea se miră că Uniunea reacţionează greoi. Dar reacţionează greoi pentru că filosofia Uniunii este o filosofie pacifică, o filosofie care încearcă să îmblânzească pasiunile, nu să răspundă cu tunul, când ai lansatoare de rachete. Aşa cum se ştie, pe de altă parte, Uniunea nu dispune de o armată, nu avem o armată europeană în situaţie de război.”
Europa Liberă: Dar şi forţa argumentului nu este suficientă din partea Bruxellesului.
Cristian Preda: „Da. Ştim, aceasta este o experienţă mult mai veche decât proiectul Uniunii. Știm că uneori armele sunt, din nefericire, mai puternice decât vorbele şi decât raţiunea. Acum există reacţii totuşi semnificative în cazul Uniunii Europene şi noi nu trebuie să uităm faptul că de acum binecunoscuta criză a vinului moldovenesc a fost depăşită prin mijloace, prin mecanisme puse la dispoziţie de Uniunea Europeană. Şi eu sper că şi criza merelor şi a prunelor, şi a legumelor va fi depăşită.”
Europa Liberă: Pentru că presiunile din partea Rusiei nu încetează.
Cristian Preda: „Ştim aceasta foarte bine. Şi trebuie să spun că aflat la Chişinău împreună cu Manfred Weber, liderul grupului PP din Parlamentul European, cu Elmar Brok, şeful Comisiei de politică externă din Parlamentul European, cu Sandra Kalniete, care este vicepreşedinte PP şi care se ocupă de politica de vecinătate, am discutat cu premierul Leancă, cu liderul PLDM Vlad Filat, cu preşedintele Parlamentului Igor Corman toate aceste probleme foarte concrete. Și am reuşit să identificăm toate soluţiile care sunt în acest moment în analiză pentru a depăşi această criză.”
Europa Liberă: Spuneţi-ne aceste soluţii.
Cristian Preda: „Sunt mai multe soluţii puse pe masă, de la o aplicare mult mai rapidă a acordurilor care să permită un acces complet pe o piaţă liberalizată sută la sută pentru aceste produse moldoveneşti, la soluţii care mizează pe acorduri bilaterale între Moldova şi România, între Moldova şi alte state membre, inclusiv Germania. Există demersuri importante pe care le-au făcut deja autorităţile de la Chişinău, premierul Leancă în dialogul cu comisarul pentru extindere, cu comisarul pentru comerţ, cu comisarul pentru agricultură. Și eu sunt convins că această reacţie a Uniunii va veni şi se vor şi a unora dintre statele membre şi va putea fi depăşită această criză foarte penibilă, foarte nefericită pentru cetăţeni simpli ai Moldovei pe căile pe care a fost depăşită şi criza vinului. Aceasta e o lecţie, sper eu, foarte potrivită şi foarte plină de învăţăminte pentru noi toţi, pentru europeni, pentru cei care aspiră la statutul de ţară membră.”
Europa Liberă: O eurointegrare este suficientă pentru Republica Moldova sau ar trebui să se vorbească despre o integrare euroatlantică?
Cristian Preda: „Ştiu dezbaterea. Eu personal cred că aceste două dimensiuni ale politicii post-1989 merg împreună. Dar înţeleg foarte bine sensibilităţii Republicii Moldova şi nu sunt în măsura să dau lecţii, nu cred că trebuie, de altfel, să ne plasăm în această postură pedagogică în raport cu prietenii şi aliaţii noştri. Este responsabilitatea clasei politice din Moldova să decidă în această privinţă. În orice caz, eu salut foarte bunele relaţii pe care Chişinăul le are cu Statele Unite. Mi se pare, de altfel, că miza următorilor ani în Uniunea Europeană este desfăşurarea unei foarte bune negocieri asupra Tratatului de cooperare în domeniul comercial şi investiţional între Statele Unite şi Uniunea Europeană. Cred că aceasta este principala provocare pentru doi aliaţi naturali, folosesc din nou acest cuvânt, Uniunea Europeană şi Statele Unite. Mi se pare că aşa putem noi, europenii, juca un rol semnificativ în următoarele decenii, din punctul de vedere al schimburilor economice într-o piaţă integrată, sper eu, Uniunea Europeană şi Statele Unite. Aşa putem avea o adevărată greutate politică într-o lume care va fi, în mod cert, asaltată de crize precum cea provocată acum de Putin. Sunt convins că există lideri politici la fel de imprevizibili şi de agresivi precum Putin în multe alte zone din lume şi vedem, din păcate, cât de mult a fost influenţată politica la scară globală de liderii iraţionali, de lideri care fac din agresivitate o linie pe care o ascund cu greu sau pe care o asumă cu jumătate de gură sau printr-o propagandă absolut deşănţată. De altfel, vin din Ucraina, acolo unde, la fel ca şi în Republica Moldova, propaganda rusească este una care insultă bunul simţi, aş spune, uneori mai mult decât insulta propaganda din timpul războiului rece. Dar trebuie să ne pregătim pentru astfel de confruntări şi eu sunt convins că solidaritatea noastră, a europenilor, solidaritatea partenerilor noştri din vecinătatea estică şi sudică ne va ajuta să construim un viitor mai bun pentru generaţiile care astăzi nu au încă responsabilitatea deciziei.”
Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că relaţiile româno-ruse au fost mai mult reci decât într-o ascensiune? Se pare că liderul de la Kremlin, Putin, a ezitat să întreprindă o vizită pe bilaterală în România, cu excepţia când a fost la summit-ul NATO de la Bucureşti. Există o explicaţie?
Cristian Preda: „Rusia a găsit parteneri în altă parte. România a fost tot mai mult în ultimii ani un aliat fidel al Statelor Unite, a fost într-o poziţie coerentă din perspectiva politicii externe. România s-a integrat, este adevărat, cu dificultăţi, cu multe pierderi, cu irosirea unor mijloace uneori în mod stupid, de pildă, cazul fondurilor europene, dar România a devenit astăzi cu totul altceva decât era la început.”
Europa Liberă: O voce ascultată?
Cristian Preda: „Da. Şi respectată. Este o Românie cu totul diferită de cea care la începutul anilor ʾ90 ezita între o cooperare cu Uniunea Sovietică muribundă şi o intrare în casa comună a Europei, expresie care aparţinea lui Gorbaciov. Este un caz interesant în care dificultăţi semnificative au fost totuşi depăşite şi, dacă privim astăzi cu luciditate şi cu anumită distanţă ceea ce se petrece, vedem că există şi o parte bună a tranziţiei politice din România, nu doar acea mult deplânsă şi stigmatizată parte rea a acestei tranziţii. Cred că românii de astăzi au infinit mai multe posibilităţi decât aveau românii la începutul anilor ʾ90, când politicienii ezitau: ori cu Moscova, ori cu Bruxellesul. Sper ca aceasta să nu se întâmple în Moldova. De aceasta mi se pare important ca nu Rusia să câştige alegerile, ci aliaţii Uniunii Europene.”
