Prin doborârea avionului de pasageri malaezian de către sparatiștii pro-ruși susținuți de Moscova, Vladimir Putin își vede compromise toate atuurile în ochii occidentalilor, arată Andrei Cornea în săptămânalul „22”. Primul atuu fusese cel al neutralității, bine exploatat de Rusia - ce-i drept cu ajutorul spaimelor interdependenței economice a lumii globale și al anti-americanismului tot mai evident al europenilor.
Până la catastrofa aviatică, Occidentul european a tolerat un limbaj „realist-geopolitic“, în perspectiva căruia Statele Unite și Rusia „deveneau moralmente actori echivalenți”, dacă nu cumva „ursul rusesc ieșea în oarecare avantaj asupra lui Uncle Sam”. Acum, mai spune Cornea, „opinia publică europeană (...) e confruntată cu o Rusie care le ucide concetățeni, fie și prin interpușii cărora le-a furnizat continuu susținere logistică, antrenament, armament”. Cel mai mult ar trage însă în cumpănă efectul imaginilor difuzate în lumea întreagă: cadavre jefuite de separatiști din Estul Ucrainei, adică de cei pe care propaganda rusească a încercat mereu să-i prezinte drept luptători împotriva „fascismului“ ucrainean. Or, cităm, ”când <antifasciștii> trag asupra unor avioane civile (fie și din neglijență sau eroare) iar apoi jefuiesc cadavrele de bijuterii și cărți de credit, cauza lor în ochii opiniei publice europene și asiatice e pierdută”.
Și „România liberă” insistă asupra orbirii occidentalilor, care au refuzat multă vreme să ia act de avertismentele formulate de oameni politici precum fostul secretar de stat american Hillary Clinton. Nici ”scâncetele Poloniei, ale României și ale statelor baltice” n-au fost văzute decât ca niște ”reflexe necondiționate ale fricoșilor care au avut o copilărie nefericită sub vechiul acoperiș al Moscovei”
În același cotidian, Cristian Câmpeanu pune sub lupă poziția guvernului de la București față de responsabilitatea Rusiei în cele întâmplate. El folosește interviul acordat ieri de premierul Victor Ponta cotidianului „Adevărul”. Ponta a contrazis acolo poziția deja adoptată de șeful statului, și care a fost una de susținere a unui nou nivel de sancțiuni împotriva Moscovei.
Premierul social-democrat a fost însă de părere că Băsescu „merge cu zece pași înainte“ și că există interese comerciale și energetice legitime în țările Uniunii Europene de care trebuie să se țină seama. Acest mod de „a răsturna din trei vorbe politica față de Rusia și de Uniunea Europeană” reprezintă „o defecțiune extrem de gravă a statului român”, consideră analistul „României libere”.
Ipoteza lui merge în direcția intereselor electorale ale lui Ponta: ieșit de tot din grațiile Occidentului după încercarea de destabilizare a statului de drept în vara lui 2012, la ultima suspendare a președintelui Traina Băsescu, premierul ar încerca să recâștige legitimitate așezându-se în talgerul acelei Europe care nu e de acord cu sancționarea Rusiei. E vorba de „meschinăria” unui „personaj mic și toxic”, spune Câmpeanu, care ar fi înțeles că nu poate ajunge președintele României fără sprijinul Washingtonului, Berlinului și/sau al Bruxelles-ului.
În „Evenimentul zilei”, Sever Voinescu îl caracterizează pe premierul Victor Ponta ca „foarte departe de America”. Numai că nici opoziția nu-i contrapune un pro-american. Mihai Răzvan Ungureanu, Cătălin Predoiu, Monica Macovei sau Cristian Diaconescu, potențiali candidați din partea dreptei, rămân „în tribune”. În consecință, în noiembrie „se va juca nu doar finala prezidențială, ci și soarta Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite și România”.
