Europa Liberă: Gâlceavă, certuri, îmbrânceli, asta spun că văd votanții în Parlament. Legislativul nu se regăsește în topul instituțiilor care să se bucure de încredere din partea cetățeanului. Domnule Corman, de ce a ajuns una dintre cele mai importante instituții ale statului să-și piardă încrederea din partea unui segment important al societății?
Igor Corman: „ Nu este vorba doar de Parlament, este vorba și de guvern, de alte instituții ale statului. Sondajele arată că încrederea cetățenilor în instituțiile statului, toate luate împreună, este scăzută, cu părere de rău. Bine, ar fi mai multe explicații, cred că și sursele mass-media prin felul lor de a arata doar anumite aspecte. Eu nu vreau să critic mass-media din Moldova, mă refer la un fenomen care este caracteristic peste tot, și în Europa, acesta este interesul ei.
Dacă e să vorbesc strict de Parlament, că Parlamentul este un circ, sunt tot timpul aici învinuiri și certuri, este tot datorită faptului că anume acest lucru este reflectat mai mult de mass-media. Ori, în Parlament se muncește uneori foarte mult pe proiecte importante de legi, care nu trezesc un interes atât de sporit. Și cetățenii poate mai puțin știu despre acest lucru. Dar oricum Parlamentul este oglinda societății, deci, oamenii ce își aleg, aceea au. Și suntem în ajunul campaniei electorale, vom avea alegeri la 30 noiembrie și iarăși este o posibilitate pentru cetățeni să se gândească foarte bine pe cine aleg pentru următorii patru ani.
Parlamentul este oglinda societății...
Este și o chestie de ordin obiectiv, fiindcă Parlamentul este și scena bătăliilor politice. Nu e vorba doar de o activitate legislativă, dar depinde în ce fel au loc aceste confruntări politice. Este important de menținut anumite limite ale bunului comportament. Totuși eu mi-aș dori ca Parlamentul să fie un loc al luptei de idei și nu al luptei corp la corp, cum se mai întâmplă uneori nu doar în Parlamentul nostru, iată, vedem și în țara vecină, în Ucraina, și timpurile sunt complicate. Nu avem altă ieșire din situație decât în anii următori, vor mai veni poate oameni noi, tânăra generație și astfel vom schimba starea de lucruri inclusiv la acest capitol. ”
Europa Liberă: Deputaților li se mai spune și slugi ale poporului. Ei au promis în campaniile electorale că în primul și în primul rând vor încerca să facă viața oamenilor mai bună, bunăstarea acestora să fie prioritară, asigurând majorări de salarii, majorări de pensii, iar percepția cetățeanului e că interesele personale de grup, de partid prevalează asupra interesului statului, interesului simplului cetățean.
Igor Corman: „În Parlament se adoptă legi și dacă vorbim de bunăstarea cetățenilor, aceasta ține în modul direct de situația generală economică din țară, de posibilitățile care sunt la buget. Cred că toți deputații cu ambele mâini ar vota rectificări la buget, care să ducă la creșterea salariilor, a pensiilor. Or, acest lucru, încă o dată repet, este posibil numai reieșind din parametrii bugetari pe care-i avem.
Nu pot să zic că e o rea voință din partea deputaților sau nu se acordă atenția respectivă Și a propos, de fiecare dată când am votat astfel de proiecte de legi, care vizează viața oamenilor, atunci chiar nu numai majoritatea parlamentară, dar și opoziția, chiar dacă au încercat să spună că este prea puțin, că ar trebui de făcut mai mult, sigur că opoziția tot timpul critică, dar nu au votat împotrivă. ”
Europa Liberă: Reproșurile sunt că totuși legile se fac în interesul cuiva.
Igor Corman: „ Acest reproș că avem o politizare excesivă în Moldova este unul întemeiat. În coaliție peste tot se guvernează mai greu, dar în cazul nostru, vă amintiți după 2009, după ce un singur partid a avut majoritate constituțională, toate posturile-cheie erau numite de acest partid și iată ne-am trezit într-o
În coaliție peste tot se guvernează mai greu. E un proces în care toți învață...
democrație foarte largă, cu o coaliție largă, cu patru partide, apoi cu trei partide. E un proces în care toți învață. Și acest proces, ținând cont de faptul că am avut și alegeri prea dese, după 2009, anticipate în 2010, acest lucru tot a influențat negativ toate partidele. Au încercat să aibă pârghii cât mai multe ca să se pregătească de noile alegeri. Și multe numiri în funcții importante, nu doar aici, dar și prin raioane au reieșit din acest interes partinic, toți cei care au fost la guvernare.
Bine, sigur că guvernul și anumite agenții, dacă vorbim de responsabilitatea guvernării, e și normal ca partidul să-și asume răspunderea numind oamenii săi, dar eu cred că s-a depășit această limită a bunului simț și de multe ori s-a ajuns cu anumite numiri și în domenii unde nu era cazul.
Cum de schimbat situația? Partidul Democrat a venit cu o soluție și anume cu propunerea să avem un sistem mixt, să facem modificări la Codul Electoral, astfel încât doar jumătate din deputați să fie numiți pe listele de partid, iar o altă jumătate să fie aleși direct de către cetățeni, în circumscripții. Această soluție ar fi dus la schimbare a situației.
Sigur că partidele au fost, rămân și vor fi și în Moldova și în alte țări europene, țări parlamentare, vor fi importante, dar până ajungem noi la nivelul de civilizație al altor țări, unde nu există această imixiune a partidelor în domenii unde nu ar trebui să o facă, poate că asta ar fi o cale, deci, cu sistemul mixt.
Nu a fost posibil, nu am avut sprijinul colegilor din coaliție, în ajun de alegeri acest lucru nu poate să fie făcut. Dar noi vom reveni după alegeri la acest proiect pe care l-am înregistrat, el este în Parlament.
Și sunt și alte chestiuni care țin de cultura noastră generală. Fiindcă nu se schimbă lucrurile peste noapte, trebuie să vină oameni noi, cu alte abordări. Spuneau încă grecii antici că fiecare popor își merită guvernarea.”
Europa Liberă: După ce guvernul și-a asumat răspunderea politică în fața Parlamentului, am auzit foarte multe întrebări: mai există o majoritate parlamentară?
Igor Corman: „Coaliția pro-europeană nu înseamnă numai majoritatea parlamentară sau numai guvernul. Coaliția pro-europeană înseamnă
Chiar dacă câțiva colegi au alte viziuni, coaliția există şi interesul nostru este ca coaliția să-și ducă mandatul până la capăt...
majoritatea parlamentară, cei 53 de deputați, care au delegat oamenii în guvern și care sprijină politic acest guvern. Și dacă pe marginea unor proiecte de legi importante, care au fost consultate de guvern cu partenerii europeni, cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar Internațional, importante legi, care vizează securitatea sistemului bancar-financiar, care vizează domeniul asigurărilor. Și dacă din cauza câtorva colegi, că nu sunt procuror să zic că au interese ascunse, stă cineva în spate sau au altă opinie, poate și din cauza aceasta au venit cu anumite amendamente care denaturau proiectul venit de la guvern.
Reieșind din această situație, noi am discutat în cadrul coaliției, împreună cu guvernul, împreună cu alți colegi din Parlament și am ajuns la această soluție legală. Ea este ultima și este una extraordinară, nu trebuie să se întâmple de fiecare dată, numai în condiții excepționale recurgem la astfel de soluții. Dar cred că soluția a fost una bună, ca să se angajeze atunci guvernul pe marginea acestor proiecte de legi.
Important este ca noi să dăm tuturor instituțiilor pârghiile necesare ca să asigurăm securitatea acestui sistem. Fiindcă vă închipuiți ce se întâmplă în cazul în care nu controlăm situația în domeniul bancar-financiar. Și noi suntem într-un an electoral, în ajun de alegeri, după semnarea Acordului de Asociere, vedeți ce se întâmplă în jurul nostru.
Deci, a fost o decizie politică asumată a coaliției pro-europene și vă asigur că chiar dacă câțiva colegi au alte viziuni, dar coaliția există, interesul nostru este ca coaliția să-și ducă mandatul până la capăt și să menținem stabilitatea în cadrul coaliției. ”
Europa Liberă: Cât de mult aţi fost deranjat de opinia societăţii civile, care a spus că actualul Parlament ar fi un Parlament care funcţionează „defectuos, netransparent şi impredictibil”? Este opinia reprezentanţilor societăţii civile care, zic ei, sunt dezamăgiţi că legiuitorii nu şi-au onorat promisiunile de a adopta mai multe legi considerate de ei prioritare – finanţarea partidelor politice, reprezentarea femeilor în politică, transparenţa proprietarilor mass-media.
Igor Corman: „Este normal ca reprezentanţii societăţii civile să critice politica, guvernul, Parlamentul, dar nu văd de ce nu am spune şi noi lucrurilor pe nume
De ce nu am spune şi noi lucrurilor pe nume în anumite situaţii, fiindcă societatea civilă, ca şi mass-media, de fapt, nu sunt o „vacă sacră”...
în anumite situaţii, fiindcă societatea civilă, ca şi mass-media, de fapt, nu sunt o „vacă sacră”. Ei critică şi este bine să facă acest lucru, ca cetăţenii să afle cât mai multe de la ei, dar nu înseamnă că, dacă ei nu procedează corect, atunci nu trebuie şi noi să adresăm critici la adresa lor.
Fiindcă dacă sunt câţiva reprezentanţi ai societăţii civile care vorbesc în numele întregii societăţi civile, mie mi se pare că este un lucru care nu este tocmai bun. Eu nu aştept niciodată laudă de la societatea civilă, dar haideţi să judecăm în baza faptelor reale. Deci, cum poţi să critici Parlamentul în condiţiile în care Parlamentul a votat aceste legi în prima lectură tocmai în cooperare cu societatea civilă, la recomandările lor, le pregătim pentru lectura a doua.”
Europa Liberă: Dar graba cu care s-a votat înseamnă că este vorba doar despre cantitate şi nu de calitate?
Igor Corman: „Ori Parlamentul este învinuit că votează în grabă, ori că votează prea încet. Dar eu aş fi vrut ca pe marginea anumitor proiecte foarte concret să se spună ce este bun în proiect, ce este rău. Eu aş fi vrut ca societatea civilă să lucreze mai strâns cu comisiile parlamentare, fiindcă ei au acces la toate şedinţele comisiilor, să discute mai mult cu deputaţii, dar nu doar să iasă la conferinţe de presă, ca să vină cu astfel de critici.”
Europa Liberă: Domnule Corman, dar dacă le adoptaţi şi în lectura a doua, ele devin aplicabile din toamnă?
Igor Corman: „Aceasta nu înseamnă că dacă câţiva reprezentanţi ai societăţii civile care poate au un interes al lor, insistă şi şantajează cu critica pe
Dacă câţiva reprezentanţi ai societăţii civile, care poate au un interes al lor, insistă şi şantajează cu critica, asta nu înseamnă că Parlamentul repede lasă totul la o parte şi votează...
marginea unui anumit proiect, atunci Parlamentul repede lasă totul la o parte şi votează. Fiindcă răspunderea şi-o asumă Parlamentul pentru toate legile pe care le votează. De aceea noi trebuie să ascultăm criticile care vin de la societatea civilă, să luăm ceea ce este bun, constructiv de acolo şi să lăsăm să treacă pe alături alte critici pe care nu le considerăm că sunt pertinente. Eu nu pot să vă spun de toate legile despre care am vorbit.
De fapt, din câte am înţeles, societatea civilă vorbeşte de patru proiecte. În sesiunea aceasta Parlamentul a votat 149 de legi şi societatea civilă nu am prea auzit-o să laude Parlamentul pentru faptul că a votat 149 de legi, fiindcă a ratificat Acordul de Asociere.
S-a dat dovadă de multă voinţă politică şi fermitate din partea coaliţiei de guvernare. Se critică că nu s-a votat în a doua lectură doar patru proiecte. Este vorba despre Legea antitutun, transparenţa proprietarilor media, finanţarea partidelor politice şi a campaniei electorale şi promovarea femeilor în viaţa publică. Sunt legi diferite, intrarea în vigoare se face diferit, în funcție de impactul acestei legi. Aici sigur că este important avizul guvernului pentru lectura a doua, va fi luat în consideraţie, anumite amendamente care se fac pentru lectura a doua.
Este important că ele sunt în agendă şi noi le vom dezbate în luna septembrie şi vom lua toate deciziile. Şi atunci eu aş invita reprezentanţii ONG-urilor care sunt interesate de toate aceste proiecte să vină să discutăm, să meargă la comisii, să meargă la deputaţi. Și atunci eu cred că ei îşi vor aduce contribuţia, dacă într-adevăr le consideră importante, decât să le critice la conferinţe de presă.”
