Ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Natalia Gherman, a spus recent într-un interviu la Europa Liberă că Republica Moldova va fi invitată, în premieră, la un summit NATO, fiind vizată apropiata reuniune a organizaţiei din Ţara Galilor, şi că Chişinăul poate acum conta ca niciodată pe solidaritatea Alianţei. Anunţul vine după o serie de declaraţii, inclusiv de la cel mai înalt nivel NATO, care ar arăta un interes reciproc pentru fortificarea parteneriatului dintre Republica Moldova şi NATO. Corespondenta Europei Libere Valentina Ursu l-a întrebat recent pe un înalt demnitar din cadrul Alianţei, Frank Boland, director al Departamentului politici de planificare a apărării, cu prilejul vizitei sale la Chişinău, pe ce ajutor din partea NATO poate conta armata moldovenească:
Frank Boland: „Am fost invitaţi aici pentru a începe un şir de discuţii cu reprezentanţii Ministerului Apărării astfel încât instituţia să dezvolte capacităţile forţelor armate. Discuţiile au loc în contextul unei cooperări foarte productive pe care am avut-o cu Republica Moldova, prin intermediul Parteneriatului pentru Pace, pe parcursul a 17 ani.
Am avut ocazia să vizităm câteva unităţi militare şi am observat progresul înregistrat în ce priveşte renovarea echipamentului neutilizabil...
La Chişinău am avut ocazia să vizităm câteva unităţi militare şi am observat progresul înregistrat, în special pe parcursul acestui an, în ceea ce priveşte renovarea echipamentului care în trecut era neutilizabil. Vedem în acest lucru un efort imens din partea Armatei Naţionale.
Pe de altă parte, este clar pentru noi că Armata Naţională a Republicii Moldova are încă multe de realizat astfel încât să poată face faţă unor posibile scenarii. Noi vom realiza, în scurt timp, un raport în care să identificăm resursele de care ţara va avea nevoie. Ne propunem să continuăm dialogul cu autorităţile din Republica Moldova, la care, între altele, şi aliaţii NATO doresc să ia parte.”
Europa Liberă: Foarte multă lume se întreabă: un stat mic, ca Republica Moldova, trebuie să aibă armata? La ce îi este de folos?
Frank Boland: „Toate statele au nevoie să asigure securitatea cetăţenilor săi. Sunt doar câteva ţări care au decis că nu au nevoie de armată. În NATO există o ţară care nu are armată – Islanda, însă vecinătatea acestui stat este diferită de cea în care se regăseşte Moldova, mai cu seamă mă refer la circumstanţele în care o parte din teritoriul Republicii Moldova nu se află sub controlul guvernului de la Chişinău. De asemenea, în condiţiile în care în ultimele şase luni regiunea se află într-o situaţie mai specifică, concluzia că ţara, chiar şi de dimensiunile Republicii Moldova, nu ar avea nevoie de armată nu este cea mai înţeleaptă.”
Europa Liberă: În Constituţia Republicii Moldova este consfinţită neutralitatea, dar chiar şi după 22 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, această neutralitate nu este respectată, în primul rând, de Federaţia Rusă, care continuă să aibă trupe militare în stânga Nistrului. Pe de altă parte, chiar autorităţile Federaţiei Ruse sunt cele care le dau din deget autorităţilor de la Chişinău spunându-le să menţină neutralitatea şi ca, nu cumva, Doamne fereşte, să ajungă să solicite statut de membru NATO. Ce e de făcut?
Frank Boland: „În primul rând, aranjamentele de securitate ale unei ţări vizează doar guvernul ţării respective. În cadrul NATO lucrăm cu diferite ţări, care au diferite aranjamente de securitate – Austria, Suedia, Finlanda, Irlanda de Nord – sunt state neutre, dar cu care NATO cooperează într-un mod foarte productiv. De asemenea, avem relaţii foarte strânse cu ţări precum Armenia, Kazahstan şi Belarus, care sunt şi parte a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, însă acest lucru nu împiedică NATO să aibă o cooperare extinsă cu aceste ţări în domeniul militar. Într-adevăr, regretăm foarte mult faptul că Federaţia Rusă, pe parcursul anilor, nu şi-a retras trupele de pe teritoriul regiunii transnistrene a Republicii Moldova, în pofida angajamentelor luate în cadrul summitului OSCE din 1999.”
Europa Liberă: Faptul că NATO a ajuns la Prut, în imediata vecinătate a Republicii Moldova, deranjează foarte mult Moscova. De ce să fie deranjat Kremlinul de extinderea NATO spre est? Prin mass-media rusească continuă să fie propagată ideea că NATO este o sperietoare, că este un bloc militar...
Frank Boland: „Sentimentul de frică e cauza relatării inexacte şi denaturate despre ce înseamnă NATO. Organizaţia a fost creată ca o alianţă defensivă,
Orice stat este liber să-şi aleagă propriul aranjament de securitate şi noi nu acceptăm ideea creării zonelor de influenţă...
care se bazează pe principii clare - dacă NATO va fi atacată, vom răspunde, însă Alianţa nu reprezintă o ameninţare pentru niciun stat. Timp de peste 15 ani am acţionat în susţinerea păcii şi securităţii din diverse ţări din afara Europei şi, de obicei, în sprijinul mandatelor Consiliului pentru Securitate ONU.
Declaraţiile că NATO intenţionează să se apropie de Rusia, reprezintă, de fapt, o neînţelegere, a celor care fac aceste declaraţii, despre ce înseamnă suveranitatea unei ţări. Cum am spus mai devreme, orice stat este liber să-şi aleagă propriul aranjament de securitate şi noi nu acceptăm ideea creării zonelor de influenţă în care anumite state să dicteze altora ce aranjamente de securitate să urmeze.
În ultimii ani NATO a încercat să construiască relaţii apropiate cu Federaţia Rusă, am cooperat în domenii variate şi vrem să cooperăm mai mult, însă întâmpinăm rezistenţă din partea Federaţiei Ruse. Sunt extrem de regretabile acţiunile Federaţiei Ruse din 2008, în Georgia, şi în prezent, în estul Ucrainei, mă refer la Crimeea.
Aliaţilor NATO nu le rămâne decât să transmită foarte clar mesajul că acţiunile întreprinse de Federaţia Rusă sunt de neacceptat şi nu corespund legilor internaţionale. Noi am încurajat Federaţia Rusă să contribuie la deescaladarea situaţiei din estul Ucrainei, nu acceptăm anexarea sau „anschluss-ul” Crimeii, însă este de datoria Rusiei să reunească comunitatea internaţională şi să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional şi normele unei societăţi decente.”
Europa Liberă: Instabilitatea din această zonă, mă refer şi la conflictul transnistrean, dar şi la ceea ce se întâmplă în Ucraina, face ca atât Republica Moldova, cât şi Ucraina, să fie, deocamdată, state care necesită securitate. Pot aceste ţări să devină şi state care să producă securitate, nu numai să o consume?
Frank Boland: „Atât Republica Moldova, cât şi Ucraina, au depus eforturi pe parcursul anilor pentru producerea securităţii în regiune, mă refer la
Atât Republica Moldova, cât şi Ucraina, au depus eforturi pe parcursul anilor pentru producerea securităţii în regiune...
participarea militarilor în cadrul diferitor misiuni de pace. În ce priveşte Republica Moldova, ţara a contribuit la securitatea din regiune chiar recent prin detaşarea unui pluton de militari în Kosovo, în pofida unor restrângeri financiare pe care le întâmpină.”
Europa Liberă: Modernizarea armatei ar însemna o mai mare încredere a cetăţeanului în securitate?
Frank Boland: „Sper că cetăţenii Republicii Moldova au în prezent toată încrederea în armata naţională, însă noi ne propunem ca armata naţională să facă faţă, inclusiv, necesităţilor prevăzute în Constituţie.”
Europa Liberă: Ştiţi de ce v-am pus această întrebare? Pentru că, deocamdată, se mai aud voci care spun că militarii nu ar avea suficientă hrană, că militarii nu ar avea îmbrăcămintea de care este nevoie, nemaivorbind de înzestrarea tehnică. Bugetul este sărac, de unde bani?
Frank Boland: „Noi am lucrat cu Republica Moldova în cadrul procesului de planificare a apărării pe durata a 17 ani. Am urmărit progrese în tot acest timp
Ştim că sunt o mulţime de cereri pentru un buget limitat şi că este dificil să fie găsiţi bani pentru Armata Naţională...
şi ştim că sunt o mulţime de cereri pentru un buget limitat şi că este dificil să fie găsiţi bani pentru Armata Naţională. Doar pentru comparaţie, o altă ţară neutră, Irlanda, are o armată profesionistă de 9,500 de militari, comparativ cu Republica Moldova, cu 4,500 de militari. De asemenea, şi diferenţa dintre bugetele alocate pentru cele două armate este imensă. Bineînţeles, potenţialul economic al fiecărei ţări în parte este diferit, dar vă oferă posibilitatea de a compara o armată care încearcă să fie productivă cu un echipament foarte învechit, de peste 20 de ani, şi un stat care îşi permite să investească în armament performant, astfel încât să se asigure că armata sa este una modernă.”
Europa Liberă: Dacă Dvs. aţi fi ministru al Apărării în Republica Moldova, de unde aţi începe schimbările în armată?
Frank Boland: „Cred că munca care a fost depusă de actualul ministru al Apărării şi Şeful Statului Major şi decizia de a utiliza echipamentul existent reprezintă un pas important, la fel ca şi munca depusă pentru a îmbunătăţi sistemul de instruire a personalului din Armata Naţională. Însă pentru a procura un echipament nou, în loc să-l renovezi pe cel vechi, e nevoie de bani, fapt care reprezintă o provocare pentru Ministerul Apărării, dar şi o provocare pentru guvernul Republicii Moldova.”
