Linkuri accesibilitate

„Ce ție nu-ți place altuia nu-i face” - cum se sperie Moscova de federalizare în Siberia, nu și în Ucraina


Știrile despre separatismul din Ucraina și Siberia în internetul rusesc.

De câteva luni de zile, Moscova cere comunității internaționale să accepte „federalizarea” și dreptul la auto-determinare a locuitorilor din estul Ucrainei. Dar vestea despre un marș programat la 17 august pentru susținerea acelorași lucruri în Siberia a făcut ca autoritățile ruse să amenințe cu blocarea a cel puțin 17 importante site-uri de știri. Relatarea corespondentului Europei Libere Glenn Kates este rezumată de Lucian Ștefănescu.

Glenn Kates propune un test pe Internet despre care spune că ar arăta atît întărirea controlului Moscovei asupra Interentului rusesc, cît și cum politica favorită a Rusiei în legătură cu vecina sa Ucraina nu reflectă neapărat comportamentul său de acasă.

Dacă tastăm pe Google cuvintele rusești федерализация Украины (federalizarea Ucrainei), vom obține peste un milion de rezultate, multe venind de la agenții de știri rusești, și cele mai multe datînd de la începutul anului, când Moscova a reacționat la schimbarea de guvern de la Kiev anexând peninsula ucraineană Crimeea și oferind sprijin mișcării separatiste ruse din estul Ucrainei.

Dacă tastăm însă cuvintele федерализация Сибири (federalizarea Siberiei) pe versiunea rusească a site-lui Google, e foarte posibil ca să dăm peste mesajul de eroare 404 la multe din linkurile afișate.

De luni de zile, continuă corespondentul Europei Libere, Moscova aplaudă mișcarea separatistă din estul Ucrainei ca pe o justificată căutare a „federalizării”. Când a apărut însă știrea despre un „marș pentru federalizarea Siberiei” porgramat la 17 august în Novisibirsk, al treilea ca mărime oraș din Rusia, agenția rusă de monitorizare a Internetului, Roskomnadzor, a avut o atitudine mai puțin aprobatoare.

Roskomnadzor a cerut ca pagina care promovează marșul să fie închisă (ea e încă vizibilă în afara Rusiei), dar nu s-a oprit aici.

A ordonoat platformei Slon, unul din puținele site-uri de știri independente ale țării, să scoată un interviu cu organizatorul marșului, susținînd că publicînd acel interviu site-ul se implică, citez „în diseminarea de informație despre pregătirea unui eveniment în masă neautorizată care are ca slogan încălcarea suveranității țării”.

Roskomnadzor a cerut același lucru și site-ului în limba rusă de la BBC, care avea și el un interviu cu organizatorul, un artist din Novosibirsk pe nume Artiom Loskutov.

BBC a acceptat să editeze textul asociat cu interviul, dar a spus că nu va da jos de pe site segmentul înregistrat .

Potrivit ziarului „Izvestia”, care e asociat Kremlinului, Rozkomnadzor a amenințat să blocheze website-ul complet dacă nu se conformează în totalitate ordinului.

Cel puțin alte 17 website-uri, între care și portale de știri populare cum ar fi Newsru.com și Ria Novosti, care e de stat, aparent au relatat inițial despre marș, dar acum au scos relatările.

De la începtului anului, Kremlinul a luat măsuri pentru a obține un control mai mare asupra internetului . În aprilie, Duma de stat a aprobat o lege care cere companiilor tehnologice ne-rusești să stocheze toate informațiile domestice numai pe servere aflate în Rusia, și drept rezultat mai multe site-uri de opoziție au fost blocate. La 1 august a intrat în vigoare o lege care-i obligă pe bloggerii cu mai mult de 3000 de vizitatori zilnic să se înregistreze ca instituții de presă la Roskomnadzor.

E puțin probabil ca marșul pro-federalizare care era anunțat pentru 17 august, și care e posibil să fi fost gândit inițial mai mult ca o formă de performance art, e puțin probabil așadar ca acest marș să atragă multă lume într-un moment când popularitatea lui Vladimir Putin se învîrte undeva în jurul a 85 de proteste.

Se prea poate însă ca Moscova să fie în mod special sensibilă la apeluri pentru o mai mare autonomie regională într-un moment când face eforturi de centralizare a autorității, abrogînd o serie de legi aprobate în ultimele zile de mandat ale fostului președinte Dmitri Medvedev menite să-i domolească pe protestatarii antiguvernamentali.

În decembrie 2013, președintele Vladimir Putin a semnat o lege care criminalizează apelurile pentru separatism. Cîteva luni după aceea, a semnat amendarea acestei legi în sensul măririi amenzilor și extinderii termenului maxim de închisoare de la trei la patru ani.

Andrei Piontkovski, analist politic rus liberal, a declarat serviciului ucrainean al Europei Libere că e posibil ca încurajînd separatismul în străinătate Rusia să-și taie de fapt craca de sub picioare la ea acasă.

Se prea poate ca rușii, spune Piontkovski, să se întrebe de ce poate fi separatism la Donețk, și dacă asta e bine, de ce nu poate fi separatism și în Rusia, în Siberia?

Rusia a purtat două războaie împotriva separatiștilor ceceni în anii 1990, în care se crede că aproximativ 75.000 de civili au foost uciși.

În trecut, unii din siberieni s-au plîns că regiunea lor e ruptă de capitala aflată la cam 3.500 de km depărtare, spunînd că Siberia nu a putut să beneficizeze total de vastele sale resurse naturale.

Oricum, oficialitățile locale au interzis marșul plănuit pentru 17 august care cere crearea unei republici Siberia în interiorul Federației Ruse.

  • 16x9 Image

    Lucian Ştefănescu

    Lucian ȘTEFĂNESCU (născut la Cluj în 1959), ziarist, corespondent la Biroul RFE/RL de la București (din 1991) și apoi redactor în Serviciul românesc al Europei Libere de la Praga.

XS
SM
MD
LG