Linkuri accesibilitate

Viziunea de politică internațională a lui Hillary Clinton


Hillary Clinton s-a distanțat limpede de Barack Obama, mai ales în ce privește atitudinea Statelor Unite față de crizele globale.

După ce a muncit patru ani ca principal agent al politicii externe a președintelui Barack Obama, fostul secretar de stat Hillary Clinton a prezentat în perspectiva posibilei candidaturi la președinție peste doi ani, o viziune internațională mult diferită de a lui Obama.

Într-un interviu acordat la sfârșitul săptămânii săptămânalului american „The Atlantic”, Hillary Clinton s-a distanțat limpede de fostul ei șef, Barack Obama, mai ales în ce privește atitudinea Statelor Unite față de crizele globale, relatează Associated Press. „Marile națiuni au nevoie de principii organizatorice, iar a spune: să nu facem vreo prostie nu este un principiu”, a spus Clinton, într-o aluzie la fraza cu care mulți membri ai administrației Obama sintetizează ironic filozofia internațională a președintelui.

Întrebată care este principiul ei călăuzitor, Clinton a răspuns: „Pace, progres, prosperitate. Este un principiu care a funcționat multă vreme”.

În interviu, Clinton și-a înfășat criticile în expresii de respect pentru președinte și de simpatie pentru hotărârile grele pe care este nevoit să le ia la Casa Albă. Numai luni, 11 august, Obama, aflat în vacanță, s-a ocupat de chestiuni precum Irakul, Ucraina, Gaza, Siria, terorismul și epidemia Ebola din Africa.

„Este grijuliu, incredibil de inteligent, capabil să analizeze o mulțime de factori care sunt în evoluție simultană”, a spus Clinton despre Obama, continuând: „Cred că este prudent pentru că știe ce a moștenit, două războaie și recesiunea economică, și a cheltuit multă energie scoțându-ne din fundătura unde eram”.

AP notează că, printr-o coincidență, Clinton se va afla miercuri în stațiunea de pe țărmul Atlanticului unde își petrece Obama vacanța și va da autografe la librăria locală pe noua sa carte de memorii. Dar Casa Albă a spus înainte ca interviul lui Clinton să fie publicat că președintele nu are programată vreo întâlnire cu ea la Martha’s Vineyard.

În interviul ei amplu din „The Atlantic”, Clinton a apărat dreptul Israelului de a se apăra de tirurile de rachete lansate de Hamas din Gaza, dar a criticat decizia lui Obama de a nu construi un front rebel comun împotriva președintelui din Siria, Bashar al-Assad. AP spune că administrația Clinton nu a vrut să comenteze interviul, dar Casa Albă a spus că i-a fost înmânat spre lectură înaintea publicării.

Vorbind despre Gaza, Clinton a spus că o mare parte din criticile la adresa Israelului formulate mai ales în Europa își au rădăcinile în antisemitism, și s-a mirat că în Europa sunt atâtea demonstrații pro-palestiniene, dar aproape nici una împotriva unei Rusii care a anexat un teritoriu străin, al membrei ONU, Ucraina.

Hillary Clinton, care a pierdut în fața lui Barack Obama alegerile primare prezidențiale din Partidul Democrat în 2008 nu a spus încă limpede dacă va candida în 2016. Dar AP scrie că însuși faptul că a acceptat să dea un interviu așa de amplu pe temele politici externe, ca și distanțarea de unele politici ale președintelui actual sunt semne că se pregătește serios să candideze.

Adversarii ei republicani spun că Hillary nu va putea șterge din memoria colectivă faptul că a pus în aplicare timp de patru ani politicile externe ale lui Obama – fără să facă nici un fel de dizidență publică. O purtătoare de cuvânt a republicanilor, Kirsten Kukowski, a spus AP în replică la interviul cu Clinton că „este ridicol ca Hillary Clinton să-și imagineze că poate convinge alegătorii că actualele crize din lume nu sunt produsul a patru ani de politici comune Clinton-Obama”.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG