Optimismul românilor nu este corelat la prima vedere nici cu mersul economiei, nici cu eficiența guvernării. Astfel, în vreme ce țara a intrat în recesiune economică după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut, încrederea românilor în piața muncii și în posibilitatea de a cheltui a crescut.
Este vorba despre încrederea consumatorului român, un indice pe care compania Nielsen îl calculează periodic la nivel global ținând cont de așteptările cetățenilor în ceea ce privește locurile de muncă, situația lor financiară și felul în care își cheltuie veniturile. “Cu banii rămași după acoperirea cheltuielilor de subziatență românii își acoperă împrumuturile și creditele”, cei care au însă venituri mai mari, dar care reprezintă doar o minoritate, investesc periodic în fonduri mutuale sau de pensii, notează cercetătorii americani.
Conform Studiului Nielsen, cei mai optimiști consumatori trăiesc în ordine în Danemarca, Elveția, Germania, Norvegia, Marea Britanie și Israel. La polul opus, cei mai pesimiști sunt portughezii, urmați de sloveni, croati, italieni, sârbi, greci și unguri.
Optimismul românilor pe fondul creșterii prețurilor, dar și a complicațiilor din Ucraina pare să se bazeze mai degrabă pe factori externi, decât interni, dacă ne uităm și la alte cercetări sociologice. De pildă, ultimul Eurobarometru, dat publicității în luna mai de către Comisia Europeană, arată că românii se află pe primul loc în topul încrederii în instituţiile europene, iar 76 la sută dintre ei se declară “total” optimişti cu privire la viitorul Uniunii Europene. Urmează apoi Malta, Polonia, Croația, Estonia și Danemarca. Același sondaj scoate la iveală în schimb că aproape 90 la sută dintre români nu au încredere în guvern și doar 12 la sută au încredere în economia națională. Cât privește impactul crizei asupra României, circa 50 la sută cred că “ce-i mai rău abia acum urmează”, în vreme ce 38 la sută consideră că “ce-a fost mai greu a trecut”. La întrebarea care sunt problemele cele mai importante de care se lovesc, 38 la sută dintre români au menționat situația economică dificilă și prețurile în creştere, iar 31 la sută s-au referit la șomaj. Pe plan personal, creșterea prețurilor rămâne îngrijorarea numărul unu, urmată de preocuparea pentru securitatea socială și sănătate.
Optimismul românilor se bazează, așadar, mai degrabă pe Uniunea Europeană, decât pe guvernul sau parlamentul de la București, ambele instituții rămânând necredibile pentru electoratul autohton.
În parte, românii au dreptate să-și îndrepte așteptările spre Bruxelles, fiindcă viața lor s-a îmbunătățit după aderarea țării la Uniunea Europeană, atât datorită investițiilor străine venite aici și a deschiderii pieței creditelor, cât și a faptului că au putut lucra în afară cu salarii mai bune decât în țară. În imaginarul colectiv, așa cum este relevat de astfel de cercetări sociologice, prosperitatea vine dinspre Vest, în vreme ce stagnarea este asigurată de guvernul român și de clasa politică lipsită de credibilitate.
Creșterea încrederii consumatorilor din România, așa cum arată Studiul Nielsen face de fapt joncțiunea între situația financiară personală a oamenilor și cea a statului. Potrivit cercetării, românii sunt mai încrezători decât anii trecuți în stabilitatea propriilor venituri și nu întrevăd eventualitatea unor decizii majore care să le afecteze negativ situația personală. Această perspectivă pe care sociologii americani au descoperit-o de altfel la nivel global este reflexul revenirii de după criză. Oamenii au dus-o greu, mulți au avut salariile tăiate sau și-au pierdut slujbele și majoritatea celor care au de rambursat credite au strâns cureaua. După patru ani de la declanșarea crizei în România, cu toate că economia nu s-a relansat întru-totul, lucrurile și-au revenit oarecum, dar pentru mulți stabilitatea țării este strâns legată de apartenența ei la Uniunea Europeană.
