Reporterul de investigaţie Iurie Sanduţă spune că a fost ameninţat de un personaj al articolului „Spălătoria rusească”, care descrie o amplă operaţiune de spălare de bani în ţările Europei de Est. Articolul de investigaţie este rodul muncii unui grup de jurnalişti, programatori şi activişti din Republica Moldova şi România, grupul RISE. Presupusa operaţiune de spălare de bani despre care au scris ar implica rudele preşedintelui rus, ofiţeri ruşi de securitate, bănci din Rusia, Letonia şi Republica Moldova, judecători moldoveni, interlopi şi interpuşi. Anume unul dintre aceştia l-ar fi ameninţat pe reporterul de investigaţie după apariţia articolului. Relatează Diana Răileanu:
Cel care a încercat să-l intimideze pe unul dintre autorii investigaţiei „Spălătoria rusească: Moscova – Riga via Chişinău” este Ruslan Siloci, cetăţean moldovean care ar deţine o firmă înregistrată în Federaţia Rusă, implicată în „spălarea” a milioane de dolari. Potrivit anchetei, intermediarul ar avea domiciliul în Căuşeni, din acest oraş fiind şi controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, tatăl căruia este directorul filialei „Moldinconbank” din localitate. Această instituţie financiară, scriu reporterii, ar fi implicată în schema de spălare a banilor proveniţi din Federaţia Rusă.
O tranzacţie obişnuită avea următoarea schemă: începea cu două companii off-shore care semnau un contract fals, în care una cădea de acord să-i împrumute celeilalte sume mari de bani: de la 100 la 800 de milioane de dolari. Contractele stipulează că datoria este garantată de către companii din Federaţia Rusă, aproape întotdeauna conduse de un cetăţean moldovean, infiltrat pentru a face accesul în instanţele judecătorești din Republica Moldova. Rolul judecătorilor moldoveni implicaţi era de a legaliza afacerea permiţând transferul banilor din Federaţia Rusă. Pentru fiecare caz, banii au fost transferați din Rusia către banca „Moldindconbank”, apoi pe conturile unei bănci din Letonia.
În schemă, se arată în articol, au fost implicaţi peste 20 de judecători care ar fi emis peste 50 de ordonanțe privind încasarea datoriilor fictive, în total aproximativ 20 de miliarde USD. Suma, observă autorii, este uimitoare pentru o ţară cum este Republica Moldova, care a avut un PIB sub 8,5 miliarde dolari în 2013. Unii dintre aceşti judecători sunt cercetați penal, în timp ce alţii au demisionat din sistem.
Înșelăciunea a intrat în atenţia procurorilor anticorupţie şi a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). În aprilie a acestui an, şeful CSJ, Mihai Poalelungi, declara publicaţiei „Kommersant” că în acest caz au fost depistate inclusiv hotărâri judecătorești false.
„Mulţi dintre judecători, alături de executori, vor merge la dubă”, a dat asigurări reporterilor Vasile Şarco, şeful Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din Moldova.
Investigația a intrat şi în atenţia fostului premier Ion Sturza, care într-o postare pe reţeaua de socializare „Facebook” a lăsat să se înţeleagă că, de fapt, în spatele judecătorilor implicaţi ar sta politicieni moldoveni cărora „moldovenii le-au înmânat semnătura şi ştampila ţării”. Ion Sturza face trimitere la „prietenii lui P”,
făcând aluzie la fostul vicepreşedinte al Parlamentului, Vladimir Plahotniuc. „Nu s-au înţeles la comisioane. Altfel totul continuă bine şi fără de „investigaţii”. Acesta-i business! (…) Credeţi-mă, este cea mai mare operaţiune de spălare de bani în istoria contemporană a lumii!”, îşi încheie mesajul fostul prim-ministru.
În aprilie, când au apărut primele informaţii despre implicarea „Moldinconbank” în scheme de spălare a banilor, un comunicat al instituţiei a calificat acuzaţiile ca „nefondate”, menţionând că „toate operaţiunile efectuate pe parcursul întregii sale activităţi au fost efectuate în strictă conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi a actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei”.
Schema prezentată de reporterii RISE Moldova este similară celei descoperite de avocatul rus Serghei Magniţki, care în 2008 dezvăluise sistemul de evaziune fiscală prin care au fost deturnate sute de milioane de dolari. Un an mai târziu, în 2009, avocatul a murit în condiţii suspecte, într-o închisoare din Moscova unde se afla în detenţie preventivă. Şi în acest caz a figurat o instituţie financiară din Republica Moldova – Banca de Economii. Firma pentru care lucra Magniţki şi care se consideră victimă a acestei scheme frauduloase s-a adresat autorităţilor de la Chişinău, însă acestea explicau la acea vreme că ancheta nu poate demara pentru că Rusia nu a reacţionat la nici una din cererile de a furniza informaţiile necesare.
Reporterii RISE Moldova scriu că băncile şi firmele ruseşti implicate în asemenea scheme sunt conduse de către manageri şi membri de consiliu care includ oameni de afaceri cunoscuţi, un văr al preşedintelui rus Vladimir Putin şi persoane declarate a fi aproape de FSB-ul rusesc.
