Acum 10 ani, pe 1 septembrie 2004, la 9.20 dimineața teroriștii i-au luat ostatici aproape pe toți cei care au venit la careul solemn la școala Nr.1 din orașul nord-osetin Beslan. Au fost luați ostatici 1127 de persoane – elevii veniți la careu, părinții, rudele și prietenii acestora, profesorii și chiar și copii sugari.
17 bărbați din rândul ostaticilor au fost împușcați la scurt timp după atac. Pe data de 2 septembrie teroriștii au eliberat, datorită intervenției lui Ruslan Aușev, 11 femei și 13 copii. Pe data de 3 septembrie a survenit deznodământul sângeros: în timpul tirului haotic, numit până în prezent „asalt antiterorist”, au fost omorâți 334 de oameni, inclusiv 318 ostatici, dintre care 186 de copii. Au murit 12 membri ai forțelor speciale, numărul de răniți a depășit 800 de oameni, dintre care 72 de copii și 69 de maturi au devenit invalizi, dar și 62 de membri ai structurilor de forță. Oficial, victime ale dramei sunt considerate 1343 de persoane.
Editorialistul Radio Svoboda, Vladimir Voronov, povestește că în timpul acelor evenimente s-a aflat chiar lângă școală. „Impresia mea cea mai puternică, - spune Vladimir Voronov, - a fost cea de haos total: în școală erau teroriști și ostatici, iar în afara acesteia – lipsa oricărei coordonări. O mulțime de șefi de nivel local și federal, dar situația rămânea negestionată. Iată de ce nici nu mă miră prea mult faptul că chiar și după 10 ani versiunea oficială e plină de găuri negre și lucruri nespuse până la capăt. Iar întrebarea cea mai importantă care rămâne fără răspuns continuă să fie: cine a organizat atacul terorist – cine l-a planificat, cine a ales obiectul atacului și cine a tras nemijlocit de sforile care i-au pus în acțiune pe păpușile-marionete – pe teroriști”.
Brama de la Beslan a fost și subiectul unei discuții în cadrul unei emisiuni la Radio Svoboda, moderate de colegul nostru Vladimir Kara-Murza.
Marina Litvinovici, fondatoarea site-ului „Adevărul despre Beslan”, spune că a fost surprinsă de faptul că la doar câteva luni după tragedie, în ianuarie 2005, când a ajuns în Beslan, subiectul atacului terorist și a celor peste 300 de copii omorâți nu se mai afla în centrul atenției autorităților – jurnaliștii plecaseră din oraș, la fel ca și serviciile sociale speciale și psihologii – oamenii fuseseră lăsați de fapt singuri în fața cumplitei tragedii prin care tocmai trecuseră.
Analistul Radio Svoboda Vladimir Voronov spune că operațiunea desfășurată pe data de 3 septembrie de serviciile speciale ruse a părut a fi mai degrabă o operațiune de nimicire a teroriștilor decât de salvare a copiilor.
Vladimir Voronov: „Pe data de 3 septembrie nu putem spune că a fost o operațiune de salvare a ostaticilor – nu a existat o operațiune ca atare în acest sens, a fost doar haos și dezordine”.
Opinia este împărtășită și de editorialistul de la Novaia Gazeta, Elena Milașina:
Elena Milașina: „Deja la sfârșitul primei zile toate persoanele oficiale știau că cifra reală a ostaticilor depășește mult 300 de persoane. Datele oficiale, care însă nu au fost făcute publice vorbeau despre peste 800 de ostatici și între 30 și 50 de teroriști. Presei însă i s-au comunicat date cu privire la 17 ostatici, apoi 120. Pe 2 septembrie numărul declarat de ostatici a ajuns la 354 și acolo s-a blocat. Supraviețuitorii povesteau ulterior că teroriștii au fost înfuriați de acest lucru. Și da, convingerea mea și a altor experți este că dacă atunci, pe 1 septembrie 2004, s-ar fi dat cifra reală a ostaticilor, dacă s-ar fi spus în presă că acolo sunt peste 800 de copii, asta ar fi determinat puterea să acționeze altfel, ar fi existat o altfel de presiune din partea societății. Și atunci serviciile speciale ruse nu s-ar fi pregătit doar pentru o operațiune în forță. Iar scopul operațiunii care a urmat a fost unul evident – de a-i lichida pe teroriști cu orice preț. Și pentru asta au fost folosite toate resursele, inclusiv cele informaționale. Deci, convingerea mea este că dacă s-ar fi spus cifra reală de ostatici, bilanțul tragediei ar fi fost mai puțin dramatic”.
Avocatul Iurii Ivanov, unul dintre membrii Comisiei Beslan, creată pentru a elucida circumstanțele tragediei, spune că o mare parte din responsabilitatea pentru numărul mare de victime revine președintelui rus Vladimir Putin. Acest lucru însă a fost ascuns de Comisia Beslan, era practic un subiect tabu:
Iurii Ivanov: „Suntem o țară autoritară, cu un regim autoritar. Tot ce se întâmplă, mai ales deciziile de un astfel de dramatism, au loc cu girul președintelui. Este evident că președintele a dat ordin să fie nimiciți teroriștii cu orice preț. Președintele oricărei țări are dreptul să adopte decizii la limită în situații extreme. Iar Putin a avut două asemenea situații – Beslan și Nord-Ost - și ambele le-a gestionat mizerabil – în ambele cazuri jumătate din victime au murit pentru că oamenilor nu li s-a acordat ajutor medical la timp. În cazul cu Beslan, sala sportivă a ars, fără să vină pompierii, două ore și un sfert și în consecință aproape 170 de copii au ars de vii sau s-au sufocat.
Cu toate acestea, vedem că în prezent nu avem acțiuni teroriste de asemenea amploare – teroriștii au înțeles că nu vor ieși vii, autoritățile nu se vor opri să-i nimicească cu orice preț, chiar dacă prețul va fi imens.
Deci, președintele are dreptul să adopte decizii dure în cazuri extreme – altceva este cum se face acest lucru – chiar și Elțin era mai corect din punctul asta de vedere. Iar Putin a apărut la Beslan la ora 5 dimineața, a umblat un pic pe acolo și a dispărut, iar ulterior a plasat responsabilitatea pentru decizii pe seama altora. Asta mă dezgustă la Putin”.
Elena Milașina, de la Novaia Gazeta, spune că în prezent la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt în examinarea plângerile a peste 500 de victime ale tragediei de la Beslan, care consideră că statul nu a acționat în interesul lor pe 3 septembrie 2004.
Elena Milașina: „Statul nu numai că nu și-a apărat cetățenii, el i-a omorât. Cele 500 de victime cer acum Curții Europene pentru Drepturile Omului să recunoască că statul rus și-a încălcat obligațiile. Acesta nu numai că nu a protejat oamenii, el pur și simplu i-a omorât pe ostaticii de la Beslan, a împușcat în copii din lansatoare de mine, lansatoare de foc, tancuri pentru a distruge teroriștii, pentru a lichida situația în sine. Nu au fost întreprinse niciun fel de măsuri pentru a salva ostaticii. Iar posibilități și pârghii în acest sens au fost”.
Moderatorul dezbaterii, Vladimir Kara-Murza, a anunțat că o echipă de la Radio Svoboda se află zilele acestea la Beslan pentru a reflecta comemorarea a 10 ani din momentul tragediei. Luni și miercuri vor avea loc ceremonii funerare, iar președintele rus Vladimir Putin, cel mai probabil, va lipsi de la eveniment.
