De mai mult timp Federaţia Rusă a anunţat stabilirea unor interdicţii la importul de fructe, legumele şi conservele din Moldova. De asemenea, de un an de zile autoritatile de la Moscova nu mai importă băuturile alcoolice moldoveneşti, Iar după ce Chişinăul a semnat Acordul de Liber schimb cu UE a anunţat că a introdus taxe vamale pentru produsele moldovenești. „În condiţiile în care sectorul agrar are o cotă de circa 40% din PIB, iar circa 80% din totalul exporturilor moldovenești de fructe se făceau în Rusia, estimările preliminare arată că aceste interdicţii vor avea ca rezultat o reducere cu circa 0,9% a PIB-ului”, se menţionează în recentul raport dat publicitatii de BERD. Despre impactul acestor restrictii Valentina Ursu a discutat cu Haralambie Lazăr primarul satului Mingir, Hâncești.
Europa Liberă: Domnule Lazăr, în calitate de primar al satului Mingir, vă rugăm să ne spuneți dacă piața de desfacere dă mari bătăi de cap producătorului local?
Haralambie Lazăr: „Ultimele evenimente în relațiile economice dintre Republica Moldova și Federația Rusă au ajuns a fi niște necazuri pentru sate. În satul Mingir înainte și acum sunt plantații bune de struguri, dar a venit vremea recoltării și producătorii de struguri au mare bătaie de cap, necazuri, nu știu unde să își realizeze producția. În ultimii 10 ani au investit bani grei în plantarea viței-de-vie și acum, când trebuie să realizeze producția, nu au unde să o facă, o dau la fabrica de vin cu un preț derizoriu, cu 1,5-2 lei kilogramul de struguri.”
Europa Liberă: Se vorbește despre ajutorul care a venit din partea Poloniei pentru a susține producătorul moldovean. S-au luat o decizie la guvern care prevede că acei care au produs mere, prune, struguri și au nimerit în această situație, când nu au cum să exporte pe piața Federației Ruse, ar putea să beneficieze de anumite compensații.
Haralambie Lazăr: „Despre compensarea pentru prune și mere s-a vorbit și s-au spus prețurile. Despre struguri nu s-a spus clar cât va compensa statul la kilogramul de struguri. Fabricile de vin stau în așteptare și chiar dacă vor începe prelucrarea strugurilor, alții pun condiții că le vor achita producătorii banii pentru struguri numai după realizarea vinurilor. Dar mulți au luat credite de la bancă, s-au împrumutat, trebuie să întoarcă mijloacele bănești și e clar că acum stau, nici nu pot dormi, se gândesc cum să iasă din situația dată. Și vin la primărie, cer ajutor, vor ca Ministerul Agriculturii mai explicit să vorbească și să calculeze pentru a susține producătorul fiindcă, altfel nu vor supraviețui. Și așa ramura viticulturii, care a fost mândria și bogăția noastră pe timpuri, acum este într-un declin foarte mare.”
Europa Liberă: Și e o povară pentru primărie, pentru țară?
Haralambie Lazăr: „Numaidecât e o povară. Oamenii trebuie să plătească impozite, dar nu au bani. Însă noi de la ei cerem impozite. Și nouă ne este greu să lămurim situația creată.”
Europa Liberă: Este o lecție acest embargou rusesc impus mărfurilor moldovenești? Se gândește țăranul, producătorul din Moldova că trebuie totuși să ia în calcul unde își va vinde producția la anul viitor?
Haralambie Lazăr: „Clar că va fi o lecție. Pe viitor cred că se vor gândi. Un țăran, un producător cu două-trei hectare de pământ unde se produc 10-20 de tone de struguri nu poate să iasă pe piața externă. Dar viticultorii și cu vinificatorii să facă după un program, acum și este, o asociație pentru ca de comun acord să poată depăși prin calitate competitivitatea să ajungă și pe piețele externe unde se cere calitatea producției să fie ireproșabilă.”
Europa Liberă: De aceasta și se citește în ochii producătorului autohton că nu e așteptat de nimeni acolo, pe piața comunitară. Chiar dacă i se spune că se măresc cotele pentru mere, prune, struguri, el trăiește cu frica că nu va putea să facă față deocamdată competitivității?
Haralambie Lazăr: „Așa este, precis cunoașteți lucrurile de la sat. Producătorii nu au fost până acum în așa situație, deși prețurile nu erau așa de mari, dar realizau producția la fabricile de vin, ceilalți de-acum se ocupau cu producerea vinului. Acum au nimerit în așa condiții grele. Și calitatea strugurilor nu corespunde cerințelor Uniunii Europene. Producătorii de vin, la fel, au probleme. Cotele sunt la export, dar pe ei nici nu îi interesează cotele acestea, acei care au produs vor să își dea producția și să primească banii ca să ramburseze creditele pe care le au, datoriile unii față de alții, mai ales acei care au luat credite tehnice pentru îngrășăminte, chimicale și altele.”
Europa Liberă: Și atunci acești producători disperați vin la dumneavoastră la primărie, vă solicită să vă adresați și către guvernanți ca să îmbunătățească relația cu Rusia, în speranța că vor continua exportul, eventual, și mai târziu pe această piață tradițională, acolo unde standardele nu sunt comparabile cu cele europene sau cum e?
Haralambie Lazăr: „Sunt și așa păreri, că era mai puțină bătaie de cap, până nu demult. Producția se ducea în Rusia, se realiza. Acum stau nedumeriți țăranii ce să facă mai departe.”
Europa Liberă: Și nedumerirea aceasta divizează și mai tare societatea în opțiunea pentru Est sau Vest?
Haralambie Lazăr: „Nu trebuie exclusă această idee, fiindcă sunt și dintre cei care profită de situația dată și amestecă economia cu politica, ușor se lasă influențați de rețete gata spuse de cineva. E o problemă la care trebuie să se gândească conducerea de vârf a țării, partidele politice.”
Europa Liberă: Satul Mingir e unul mare, cu 5000 de locuitori. Ați avut bine pusă pe roate industria prelucrării, de ceva timp însă întreprinderile și-au sistat activitatea. E un păcat că nu ați reușit să mențineți pe linie de plutire activitatea acestor întreprinderi?
Haralambie Lazăr: „A fost întreprinderea de prelucrare a strugurilor care deja de doi ani nu mai activează. Se vorbește că își va relua activitatea acum, dar și ea trebuie să găsească unde să realizeze vinul. Am avut înainte o secție de uscare a prunilor, fructelor care, la fel, s-a oprit. Acum avem o secție de conservare a legumelor și se prelucrează sucuri din fructe. Anul acesta a lucrat, este dată în arendă, dar nu la capacitatea care este. Suntem îngrijorați că nici producția conservată nu va fi primită pe piețele rusești. Sperăm, conducerea țării va redresa relațiile cu Federația Rusă, conducerea Uniunii Europene nou aleasă va atrage mai multă atenție problemelor cu care se confruntă economia Moldovei.”
Europa Liberă: Peste Prut, pe piața României, de la Mingir pot fi exportate produse agricole?
Haralambie Lazăr: „În anii trecuți s-au exportat merele în România. E posibil că acum producătorii caută piețe de desfacere și în România și ar fi bine să reușească, că suntem la hotar cu România. Dar și ei au producția agricolă proprie și noi le facem concurență. Dacă se duce producția noastră, cu un preț mai mic, stricăm piața din România și producătorii români pot fi nemulțumiți.”
Europa Liberă: Domnule primar, este diferență între felul cum e transmis mesajul guvernării și cum e înțeles acest mesaj în teritoriu, la talpa țării?
Haralambie Lazăr: „Puțină lămurire se face pentru producătorii agricoli. Direcțiile agricole puțin lucrează. Trebuie să avem noi informația. Cum o ascultă producătorii agricoli, așa o ascultăm și noi de la televiziune și de la radio, o luăm din mass-media. Nu sunt deciziile scrise, să le vedem publicate în „Monitorul Oficial” să aibă suport juridic.”
Europa Liberă: Ce pune omul de la sat mai presus pe cântar: îmbunătățirea infrastructurii sau problemele personale cu care se confruntă zi de zi?
Haralambie Lazăr: „Să fim realiști, clar că se pun problemele personale, cele sociale. Se fac multe. Aceste lucruri nu ar trebui să fie opuse, trebuie să existe și condiții bune de trai la sat, condiții bune pentru copii la grădiniță, la școală, pentru sănătate. Dar mai aproape sunt dinții decât părinții, așa se vorbește și e clar că mai ales acei care au investit bani personali, împrumutați acum au cea mai mare bătaie de cap cum să îi întoarcă fie la bancă, fie la alți creditori, dar să își răsplătească și munca.”
Europa Liberă: Un segment din populația satului nu oftează, nu plânge, ci și-a suflecat mânicile și muncește. Altă parte, din contra, susține că statul e neputincios, atunci când e vorba despre pachetul social pe care trebuie să îl ofere cetățeanului.
Haralambie Lazăr: „În psihologia moldoveanului încă a rămas ideea că cineva trebuie să se gândească pentru el, cineva să facă pentru el, să meargă să muncească și să i se plătească mult, dar rezultatul muncii s-a ai vedea. Sunt și dintre cei care cu nostalgie se gândesc la vremurile sovietice. Dar totuși sunt și investitori care au investit în vie, în livezi, în producerea cerealelor etc.”
Europa Liberă: Dar ați vorbit despre o inechitate socială…
Haralambie Lazăr: „Aici e vorba de cei care așteaptă ca statul să le dea ajutoare sociale, „ce face statul, de ce nu dă statul”, având câte 30-40 de ani, fiind apți de muncă. Sunt și dintre cei care se lasă pe tânjală, având mulți copii și statul e nevoit să susțină copiii și pe lângă copii trăiesc și maturii.”
Europa Liberă: În câți ani satul Mingir ajunge unul europenizat? Nu numai ca infrastructură, dar și ca mentalitate.
Haralambie Lazăr: „Cel mai greu se schimbă mentalitatea. Economia se poate dezvolta, având investiții mari, dar pentru a schimba mentalitatea trebuie să lucrăm noi, primăria.”
Europa Liberă: Să dorească fiecare schimbarea.
Haralambie Lazăr: „Să dorească fiecare să se schimbe într-adevăr, să se gândească ce face el pentru stat, nu numai statul pentru el.”
