Într-o rară ieșire în presă, directorul SIS Mihai Bălan vorbea recent într-un interviu pentru Europa Liberă despre „un început agresiv” al campaniei electorale. Iar partidele politice vor parcă să-i confirme aprecierea. Vineri, Viaceslav Ioniță, încă membru PLDM și președinte al comisiei parlamentare pentru economie-finanțe, a afirmat că ar fi constatat „o schemă de fraudare” la Banca de Economii. Potrivit calculelor, în ultimele trei luni s-ar fi furat circa 120 milioane de lei, însă Veceaslav Ioniță a precizat că suma aceasta ar putea fi și mai mare. Iar în această schemă ar fi implicat și fostul premier Vlad Filat. Care a respins imediat și hotărât toate acuzațiile, lăsând la rândul său să se înțeleagă că declarațiile lui Ioniță ar fi inspirate de un controversat om de afaceri. „Agresiune” electorală? Sau au aceste invinuiri substanță? Cine ar trebui și ar putea să facă lumină? Liliana Barbăroșie a încercat să afle răspunsurile la aceste întrebări.
Biroul Central Politic al Partidului Liberal Democrat din Moldova i-a retras deputatului Veaceslav Ioniţă sprijinul politic, ca raspuns la acuzaţiile lansate de acesta la adresa liderului liberal-democrat Vlad Filat. Potrivit declaraţiei PLDM, sprijinul politic i-a fost retras lui Veaceslav Ioniţă „ca urmare a acţiunilor acestuia de sabotare economică a Republicii Moldova”.
Liderul liberal-democrat Vlad Filat anunţă că la prima şedinţă a legislativului în noua sesiune urmează ca Veaceslav Ioniţă să fie demis din funcţia de preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe.
După excluderea lui Ioniţă, fracţiunea PLDM a rămas cu 30 de deputaţi.
Şeful de comisie, picat în dizgraţia partidului său, a lansat acuzaţiile fără a prezenta opiniei publice şi nişte probe concludente, ci doar nişte scheme rezultate din propriile deducţii.
Este o primă observaţie formulată de expertul economic Viorel Gârbu pe marginea acestei întâmplări, observaţie care îl face pe analist să trateze cu mare neîncredere spusele deputatului:
„Noi ştim că din Banca de Economii s-au delapidat bani. Asta a arătat clar raportul FMI, iar autorităţile, din păcate, aşa şi nu au făcut lumină asupra acestor constatări ale experţilor internaţionali. Deci, faptul că pot fi delapidate fonduri din această bancă îl ştim cu siguranţa. Dar un aşa fapt se poate demonstra doar dacă sunt deţinute probe documentare, ceea ce nu am văzut deocamdată. Domnul Ioniţă ne-a arătat nişte scheme din care ar rezulta că Banca ar fi acordat credite unor agenţi economici, credite care au ajuns la alţi beneficiari pe un traseu lung prin off shore-uri. Se folosesc de obicei off shore-uri când cineva încearcă să şteargă urmele acţiunilor sale. Dacă în cazul dat ar fi existat această intenţie, cum ar fi dovedit-o domnul Ioniţă? De unde poate deţine domnia sa documente atât de sofisticate?Astfel de lucruri se cercetează de obicei foarte mult timp şi foarte dificil, cu participarea Interpolului etc. Vedem câtă dificultate întâmpină, de exemplu, autorităţile americane pentru a scoate la iveală banii din off shore-uri.”
Singura constatare pertinentă care s-ar putea face în momentul de fată, continuă expertul, ar fi cea că banca ar fi putut oferi credite neasigurate, la fel cum a făcut-o anterior, dar şi într-o asemenea situaţie partea slabă ar fi tăcerea acţionarilor minoritari. Din nou Viorel Gârbu:
„Poate domnul Ioniţă are în vedere modul fraudulos în care au fost acordate mijloacele financiare de către bancă. Aici ar exista o verigă slabă în bancă. Într-adevăr, aşa cum arată trecutul, Banca are această posibilitate să acorde credite cu ochii închişi, aşa cum a fost cu acele credite neperformante de peste 1 miliard de lei. Banca poate să recidiveze şi să aloce cu ochii închişi, fără gaj sau cu gaj formal, mijloace mari, inclusiv să aloce banii într-o zi. În mod obişnuit băncile comerciale acordă în creditele în tranşe. Deci, dacă am presupune că există intenţii obscure, putem admite că banii au fost alocaţi într-o perioadă scurtă, trei luni. Dar dacă vă amintiţi, în trecut, până la acele dezvăluiri ale FMI, în presă erau articole despre acţionarii minoritari nemulţumiţi şi care atestau acele delapidări. Acum însă nu vedem nici o reacţie. Ar trebui să fie dacă lucrurile stau aşa cum spune domnul Ioniţă. Acţionarii majoritari deţin rapoarte financiare şi ei ar fi avut vreo reacţie. Deşi şi aici lucrurile nu sunt clare pentru că acţionarii reali nu se cunosc. În aceste condiţii, nu poţi să-ţi dai seama cine şi ce joc joacă, cine şi ce urmăreşte. Din păcate e haos la BEM, din păcate nu este transparenţă, nu am văzut să fie tras la răspundere cineva, a urmat diminuarea cotei statului, iar funcţionarii de la Ministerul Finanţelor care trebuiau să răspundă au rămas în administraţie băncii, fostul preşedinte, Gacichevici nu a păţit nimic - se vede că nu merge bine ceva în ţara aceasta. Dar eu nu pot spune acum că informaţia este veridică. Ea poate veni din partea unuia anchetator. Pentru că nu mai vorbim de economie, ci de activitate interlopă,” spune Viorel Gârbu, expertul Institutului economie de piaţă.
Nu este limpede dacă CNA, instituţia abilitată să investigheze astfel de infracţiuni, va porni o anchetă pe urmele faptelor invocate de Ioniţă. Pentru aceasta ar fi necesară o sesizare oficială a CNA din partea deputatului, care însă nu se ştie dacă va merge totuşi la instituţie cu o cerere.
Veaceslav Ioniţă s-a certat cu partidul din care face parte după ce preşedintele şi şeful grupului parlamentar ai acestuia l-au acuzat de sabotaj economic al guvernului, iar premierul liberal-democrat, Iurie Leancă, a fost nevoit să promoveze prin asumare de răspundere o serie de legi ce ar fi fost oprite în comisia lui Ioniţă.
Printre actele respective figurau şi unele despre care s-a spus că urmează să facă regulă pe piaţa financiar-bancară, în lista presupuşilor jucători afectaţi fiind numit și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.
Liberal-democraţii îl suspectau pe Ioniţă că ar fi intrat în cârdăşie cu cel din urmă, iar acum şi-au repetat indirect acuzaţia într-un comunicat de presă difuzat de partid.
