În România principalul partid al etnicilor maghiari, UDMR, a prezentat astăzi un proiect de autonomie pentru regiunea ardeleană unde vorbitorii de maghiară sunt mai numeroși: Ținutul Secuiesc.
Între proiectul maghiarilor din România, care solicită autonomie și cel al scoțienilor care țin astăzi referendumul pentru independență nu există nicio asemănare, a ținut să spună Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Cu toate acestea modelul de devolutie al Scoției este admirat de inteligentia maghiară și chiar de reprezentanți ai elitei intelectuale de limbă română din Transilavania, care ar prefera o descentralizare a țării pe axele regiunilor istorice. Proiectele nu au vizat, însă, niciodată independența unor regiuni care fac parte din România, ci doar autonomii mai mult sau mai puțin lărgite, toate sub umbrela Bucureștiului.
„Nu ne gândim la separatism și independență”, a declarat în această seară Kelemen Hunor, liderul UDMR înainte de prezentarea oficială a proiectului privind autonomia Ținutului Secuiesc. Această regiune istorică se află în mijlocul României și este formată din județele Covasna, Mureș și Harghita, județe în care maghiarii sunt majoritari. UDMR, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România mizează pe descentralizare și socotește că principiile pe care e construit proiectul care vizează autonomia comunității maghiare ar trebui aplicate și regiunilor de dezvoltare.
Kelemen Hunor se așteaptă la „o dezbatere aprinsă la început”, dar „rațională” în cele din urmă. Strategia expusă de liderul maghiar nu începe de la nivel politic, ci de la societate, de aceea proiectul nu a fost discutat cu nici unul dintre partide, nici cu PSD, cu care UDMR se află în coaliția de guvernare, nici cu PDL cu care se află în Partidul Popular European. Ideea șefului UDMR este să organizeze dezbateri în toată țara în care să explice care este sensul proiectului și abia apoi să aibă discuții cu partidele.
Proiectul are 97 de articole și prevede introducerea bilingvismul în Ținutul Secuiesc, care după cum a explicat Kelemen Hunor, „nu afectează pe nimeni” și „nu ia nimic de la nimeni”. Din punctul lui de vedere documentul este „legal, constituțional și legitim”. Conform Proiectului privind Autonomia Ținutului Secuiesc, acesta va fi condus de un consiliu regional și de un executiv.
Consiliul ar urma să fie compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc, dar liderul UDMR a ținut să precizeze că nu va fi vorba despre un „Parlament”. Alegerile pentru acest organ se vor desfășura separat pentru reprezentanții fiecărei comunități naționale, iar componența Consiliului trebuie să corespundă proporției etnice din ultimul recensământ. Consiliul regional are competențele normative atribuite regiunii și alte atribute conferite de Constituție și lege. Statutul autonomiei Ținutului Secuiesc prezentat astăzi prevede și o reprezentare proproțională a maghiarilor în instituțiile juridice din cele trei județe preponderent maghiare. Modelul după care s-au inspirat experții care au lucrat la acest proiect este cel al Tirolului de Sud, unde majoritatea locuitorilor vorbesc limba germană, și care a primit autonomie pe criterii etnice din partea statului italian în 1972.
Kelemen Hunor afirmă că momentul lansării acestui Statut este oportun, întrucât urmează modficarea Constituției și adoptarea Legii privind regiunile de dezvoltare. În statut sunt expuse drepturile pe care minoritățile le au în genere prin lege, dar sunt accentuate soluțiile prin care comunitatea maghiară poate să se autoguverneze. Așa cum a fost prezentat, nu pare să fie un proiect politic pe termen scurt. De altfel, Kelemen Hunor a amintit că acum 25 de ani nimieni nu credea că maghiarii vor putea vorbi în limba lor în administrație și justiție, dar că totuși aceste deziderate au fost atinse în cele din urmă.
UDMR va folosi doar căile legale pentru promovarea autonomiei, a subliniat Kelemen, explicând că o Românie puternică trebuie să găsească o soluție între majoritate și minoritate, depășind prejudecățile și clișeele din ultimii 125 de ani, răstimp în care „au fost momente grele atât pentru români, cât și pentru maghiari”.
