„România are nevoie de marea unire a românilor” este titlul „proiectului de țară” publicat de premierul Victor Ponta, ca proiect prezidențial. În cele 36 de pagini candidatul prezidențial care pleacă în România cu prima șansă în cursa pentru Palatul Cotroceni încearcă să găsească un nou obiectiv național: unirea.
Dezideratul lui Ponta pare însă destul de populist, fiindcă vorbește despre oprirea „războiului” dintre instituții, despre „consens și parteneriat între societate și stat”, despre „nedreptatea sărăciei”, despre transformarea României într-o „economie de top a Europei de Est”.
În paralel, însă, Victor Ponta a vorbit despre „debăsificarea societății” și a instituțiilor, în vreme ce programul său economic a dus la creșterea prețurilor și la intrarea țării în recesiune economică.
Imaginea de pacificator al nației pe care vrea să și-o creeze Victor Ponta intră pe de altă parte în contradicție cu gesturile sale politice.
„Unirea” pe care o pomenește în proiectul său de peste 50 de ori este nu doar o formulă propagandistică bine aleasă, ci și un subiect ambiguu pe care îl lasă în mod intenționat așa pentru ca fiecare să înțeleagă ce vrea.
„România are nevoie de o nouă Mare Unire, la aniversarea celor 100 de ani de la desăvârşirea sa ca stat modern”, se spune la începutul „proiectului de țară” publicat de Victor Ponta.
Premierul român își dorește să acapareze încă de pe acum aniversarea din 2018, când se va sărbătorii centenarul Marii Uniri, iar această temă este liantul întregului său proiect, care are sloganul „mândria de a fi român”. Cu această formulă îi exclude din start pe cei care aparțin altor minorități. Altfel spus aceștia nu sunt incluși în viziunea lui despre „unire”, ca și cum nu ar face parte din societatea românească.
În schimb jocul cu Marea Unire îi include în subsidiar pe moldoveni, chiar dacă premierul are grijă să sublinieze că „întâlnirea cu frații noștri din Republica Moldova în cadrul Uniunii Europene nu este doar un obiectiv de interes național, ci un crez al fiecărui român patriot de pe ambele maluri ale Prutului”.
Prin prezența sa lângă Victor Ponta, la spectacolul grandios de lansare în cursa prezidențială, premierul moldovean Iurie Leancă nu a făcut însă altceva decât să legitimeze limbajul dublu al premierului român.
„Unirea nației” devine astfel credibilă pentru electoraltul naționalist, fără ca formularea să fie explicită în programul premierului, mai ales că Victor Ponta a descris chiar la Alba Iulia „noul obiectiv național” de revenire a Basarabiei „printr-o șansă istorică” în interiorul României.
„Marea unirea a românilor”, care îi exclude pe maghiari, deși aceștia reprezintă 7 la sută din populația țării, dar îi include pe ușa din dos pe moldoveni, este un program care ar putea să-i pună în dificultate pe liderii de la Chișinău, aflați și ei în campanie electorală.
Victor Ponta oferă un obiectiv fals alegătorilor săi, dacă ar fi să luăm în discuție fie și doar ideea că poate unifica societatea în paralel cu discursurile lui despre „debăsificare”, ca o nouă „denazificare”.
În același timp propaganda privind „marea unire a românilor” ar putea intra în Republica Moldova în coliziune cu propaganda rusească, iar consecințele nu vor fi asumate de candidatul stângii din România.
