Aşadar, nu mai puţin de nouă foşti miniştri, din guvernele Năstase şi Boc, sunt vizaţi în cadrul anchetei declanşate de Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu încheierea, contra unor comisioane (mai pe româneşte: mită), a unor contracte care defavorizau statul român.
Suma comisioanelor este colosală: peste 20 milioane de dolari, ceea ce, pentru România, reprezintă indiscutabil un record. Printre cei acuzaţi de către DNA se află nume sonore, precum Ecaterina Andronescu, fost în mai multe rânduri ministru al educaţiei, personalitate de prim plan a Partidului Social-Democrat, Dan Nica, fost ministru al comunicaţiilor, actualmente europarlamentar, sau Şerban Mihăilescu, fost secretar general al guvernului, cel poreclit de multă vreme, în chip premonitoriu, Micky Şpagă.
Contractele litigioase privesc în special firma Microsoft, fapt care i-a făcut pe comentatori să vorbească despre un Microsoftgate românesc. Lucru foarte important, ancheta a fost declanşată, pare-se, la iniţiativa americanilor, prin FBI, dacă e sa ne luăm după spusele dlui Teodor Meleşcanu, până zilele trecute director al Serviciului de Informaţii Externe.
Dar DNA nu poate începe urmărirea penală fără a primi undă verde fie din partea preşedinţiei, fie din partea Parlamentului european, în cazul lui Dan Nica, fie din partea Parlamentului României, în cazul a trei dintre cei nouă suspecţi care sunt deputaţi sau senatori.
Nici preşedintele şi nici Parlamentul european nu vor obstrucţiona, probabil, mersul anchetei. În schimb, e greu de anticipat reacţia Parlamentului României. Până acum, în marea majoritate a cazurilor, deputaţii şi senatorii au făcut zid şi şi-au protejat colegii în faţa acţiunii justiţiei.
Zilele trecute, aflat în Statele Unite, premierul Victor Ponta a declarat că, în această afacere, justiţia trebuie să-şi facă datoria. Întors în ţară, conform unei practici de-acum binecunoscute, a adoptat o poziţie ambiguă, şi e foarte plauzibil că va încerca tot ce se poate pentru a o proteja pe colega sa de partid Ecaterina Andronescu.
În plus, senatorii şi-au luat vacanţă, sub pretextul implicării în alegerile prezidenţiale, ceea ce înseamnă că problema nu va fi discutată în Senat mai devreme de două-trei luni.
Refuzul de a da curs solicitării DNA de începere a urmăririi penale pentru unii sau alţii dintre cei nouă foşti miniştri ar putea avea urmări grave. În primul rând, trebuie ca toţi cei vizaţi să se bucure de acelaşi tratament, altfel ar apărea mari semne de întrebare.
Îşi va asuma oare parlamentul riscul, e încă o întrebare legitimă, să obstrucţioneze o anchetă în care sunt angajate şi autorităţile americane ? În fine, blocarea anchetei ar avea un efect dezastruos asupra opiniei publice, care va trage iarăşi concluzia că întreaga clasă politică este coruptă.
Şi că, profitând de un privilegiu inaccesibil muritorilor de rând, parlamentarii se aşează, o dată în plus, deasupra legilor.
