Regizorul polonez Kristoff Zanussi este unul dintre „clasicii” cinematografiei poloneze, fiind laureat cu importante premii internaţionale si, de mai multe ori, cu premii la Festivalul filmului de la Moscova. Zanussi este profesor la o universitate de film din Polonia, de la Katowice, si conduce cursurile de vara ale Universitatii elvetiene de la Saas Fee. Institutul Naţional al Memoriei de la Varșovia - care se ocupa si de arhiva politiei secrete comuniste poloneze a descoperit că intre anii 1962 -1964 Zanussi a fost inregistrat drept colaborator al politiei secrete si că i s-au facut mai multe propuneri de colaborare pe care insă le-a respins. Regizorul vorbeste in mod deschis despre acest episode al vietii sale şi sustine ca nu a facut nimic rau, ceea ce reiese si din dosarul sau de la Institutul National al Memoriei din Polonia. „Oamenii de cultură nu trebuie să fie niciodată în slujba regelui, a cneazului sau a episcopului", a declarat regizorul de 75 de ani, într-un interviu pentru serviciul rusesc al postului nostru de radio.
Într-un interviu pentru serviciul rusesc al postului nostru de radio, regizorul polonez Krzysztof Zanussi a vorbit despre criza din Ucraina, prăbuşire comunismului în Polonia, dar şi despre colegul său rus Nikita Mihalkov şi relaţia omului de cultură cu puterea.
Krzysztof Zanussi a povestit că lucrează acum la filmul „Corp străin”, o coproducţie italiano-polono-rusă despre angajaţii unii corporaţii internaţionale. Cineastul a afirmat că, în acest proiect, a urmărit modul în care „oamenii îşi vând pentru mulţi bani libertatea, independenţa, valorile şi sentimentele”.
Făcând un arc peste timp, de la libertatea de astăzi la cea din Polonia comunistă, regizorul susţine că la 25 de ani de la căderea cortinei de fier simte mare o bucurie, deşi recunoaşte că nu a crezut că va trăi sfârşitul acelei epoci:
„Noi am izbutit. Să ştiţi însă că nu a fost un cadou de la cineva, noi am muncit pentru asta. Astăzi, văzând vecinii care încearcă să lupte pentru independenţă, îndeosebi pe cei din Ucraina, îmi amintesc de un element foarte important despre care oamenii uită deseori. Noi am pregătit această independenţă timp de mai mulţi ani. De câte ori ne întâlneam noi nu discutam despre proteste şi cu ce nu suntem de acord, dar ne gândeam ce fel de legi ne dorim şi cum e în alte ţări; ce să facem cu educaţia, industria, cum să privatizăm întreprinderile. Mă bucur că ne-a reuşit privatizarea şi nu au apărut oligarhii. Dar asta nu a fost întâmplător, totul a fost bine gândit”.
Cineastul polonez consideră că este important ca în fiecare ţară cetăţenii să mediteze şi să decidă ce fel de societate îşi doresc. În acelaşi timp, Krzysztof Zanussi declară că nomenclaturiştii vechiului regim nu trebuie să rămână la putere, întrucât aceşti oameni, în opinia sa, sunt „deformaţi, fiind întotdeauna predispuşi la un anumit despotism”.
Rugat să facă o comparaţie între condiţiile de muncă din Polonia de până la destrămarea lagărului socialist şi cele de astăzi, Krzysztof Zanussi a menţionat că nu e cazul să insistăm cu nostalgiile.
„Dacă un artist va vorbi cu nostalgie despre privilegiile din vechiul sistem, înseamnă că dă dovadă de un egoism ruşinos. Poporul a dus-o greu atunci, noi nu ne-am dezvoltat, am rămas în urma altor naţiuni. Abia acum, după 25 de ani, am recuperat din viteză. Dar noi ştim că rămânerea în urmă în această parte de Europă reprezintă o problemă serioasă”.
Regizorul de la Varşovia a adăugat că nu va respinge eventualele propuneri de colaborare venite din Rusia, precum au făcut-o mai mulţi actori polonezi, doar că va fi precaut ca prin acele evenimente la care va participa să nu se creeze impresia că el ar sprijini anexarea Crimeii sau că ar fi de acord cu politica Rusiei în Ucraina.
Krzysztof Zanussi: „Ştiu că mulţi colegi de-ai mei din Rusia sprijină
Pentru noi, cei cu gândire occidentală, artistul nu trebuie să fie niciodată în slujba regelui, a cneazului, a episcopului, el trebuie să fie independent...
această politică a Kremlinului, cu care eu nu sunt de acord. Nikita Mihalkov este unul dintre ei, pe când fratele lui, Andron, are o cu totul altă părere. Şi mie mi-e mai aproape opinia lui Andron. Nikita este omul sistemului, omul Kremlinului, iar pentru noi, cei cu gândire occidentală, artistul nu trebuie să fie niciodată în slujba regelui, a cneazului, a episcopului, el trebuie să fie independent”.
În ceea ce priveşte evenimentele din Ucraina, regizorul polonez a povestit că a revenit recent din această ţară şi că a văzut acolo tineri foarte determinaţi să scoată ţara din criză. De asemenea, a afirmat că aşteaptă de la ei o abordare constructivă în reorganizarea societăţii, poate, exact aşa cum s-a întâmplat în Polonia cu decenii în urmă.
