Majoritatea moldovenilor sunt îngrijorați de sărăcie, corupție și șomaj. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre cei intervievați cred că țara se îndreaptă într-o direcție corectă. Acestea sunt datele ultimului sondaj realizat de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău. Potrivit cercetării, 48 la sută dintre cei chestionați au spus că Moldova se îndreaptă într-o direcție corectă, în timp ce 43 la sută cred că țara se află pe o cale greșită. Salariile și pensiile mici sunt considerate cele mai grave probleme ale Moldovei, potrivit sondajului IMAS. O pătrime dintre respondenți spun că cea mai mare problemă pentru familiile lor sunt veniturile prea modeste. La Frăsinești, raionul Ungheni, am întrebat câțiva săteni întâlniți ocazional în stradă ce cred ei despre realitățile de la țară și din țară, ce îi îngrijorează cel mai mult și dacă Moldova merge pe o cale corectă.
– „Parcă pare că este pornită pe o cale dreaptă. Dar nu ştiu, nu am garanţie.”
Europa Liberă: De ce nu aveţi siguranţa aceasta?
– „Nu ştiu, din cauza a ceea ce se întâmplă în ţara noastră mioritică. Chiar dacă noi, bătrânii, trăim nu chiar strălucit, suntem obişnuiţi cu aşa viaţă, am trecut prin greu. Însă tinerii părăsesc ţara. De ce pleacă din Moldova?”
Europa Liberă: Şi răspunsul dumneavoastră?..
– „Că nu le este bine în Moldova. De ce se duc? Ar trebui să rămână aici. Bătrânii noştri, care au fost deportaţi şi în Siberia, oricum s-au întors în Moldova, dar tinerii acum pleacă în Canada şi peste o lună sau două spun că nu mai vin. De ce el nu vrea să se întoarcă? Tatăl meu s-a întors de la Oceanul Îngheţat de Nord, a fugit din lagăr şi a venit acasă, la baştina lui, îşi iubea ţara. Dar copiii noştri ce fac? De ce ei pleacă şi lucrează câte jumătate de an în Franţa, Canada, Italia, în alte părţi, apoi sună şi spun pe Skype că se vor stabili acolo.”
Europa Liberă: Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă moldovenii astăzi?
– „Dezvoltarea economică. Nu au locuri de muncă, nu îşi pot asigura minimul de existenţă, nu au cu ce îşi creşte copiii.”
Europa Liberă: Există exponenţi ai clasei politice, ai guvernării care să insufle încredere că lucrurile pot fi schimbate în bine?
– „S-ar părea că există, dar nu ştiu cât sunt de sinceri. Oamenii şi-au pierdut încrederea. Stând de vorbă cu unii dintre ei, spun că nu au încredere, cred că vor fi minţiţi şi de data aceasta.”
Europa Liberă: Şi atunci lumea nu va merge la vot?
– „Cred că va merge la vot. Depinde doar de clasa politică, dacă vor fi mai serioşi, mai aproape de oameni, să le înţeleagă nevoile lor. Oamenii motivează că de atâtea ori s-au ciocnit de unele şi aceleaşi probleme, după atâţia ani de independenţă.”
Europa Liberă: Şi nimic nu se schimbă?
– „Foarte puţin. Numai faptul că pleacă tineretul din ţară mult înseamnă. Înseamnă că nu se simt bine acasă.”
Europa Liberă: A boicota alegerile este bine sau rău?
– „Eu cred că nu este bine să boicotezi. Trebuie să mergi la votare, a boicota e ușor.”
Europa Liberă: Se vorbeşte despre absenteism, că foarte multă lume încă este indecisă.
– „Acesta este încă un indice pentru societatea noastră şi lumea care a rămas azi să meargă la vot că este indecisă, să nu ştie încotro merge. Înseamnă că nu cunoaşte. Trebuie să cunoaştem, să avem o societate cultă, ceea ce noi nu avem.”
Europa Liberă: Cultura politică se face simţită?
– „Pot răspunde numai pentru mine. De cei plecaţi nu pot spune ce fel de cultură politică au, dacă ei au hotărât să plece.”
Europa Liberă: Ce trebuie să facă elita politică ca să recâştige încrederea din partea votantului, cetăţeanului?
– „Să se apropie de cetăţean.”
Europa Liberă: Cum? Această apropiere este o distanţare mare între cei de sus şi cei de jos?
– „Da, este distanţare. Ei trebuie să vină la cei de jos şi să vorbească, să asculte durerile oamenilor. Şi nu numai să le asculte, dar să întreprindă măsuri.”
Europa Liberă: La vot trebuie de mers?
– „Sigur că da. Chiar masiv, nu aşa cum mergem noi. Dar pentru aceasta trebuie să fim pregătiţi.”
Europa Liberă: De ce moldoveanul a pierdut încrederea în clasa politică, în instituţiile statului?
– „Fiindcă nu avem modele de politicieni. Trebuie să avem politicieni care să slujească cetăţeanului, dar nu să se îmbogăţească. Lumea vede că totul este invers, pe dos.”
Europa Liberă: O elită politică poate apărea?
– „Da. Pentru aceasta trebuie să luptăm mult.”
Europa Liberă: Libertatea este scumpă?
– „Sigur că da. Dacă vrei să fii liber, trebuie să-ţi asumi şi greutăţi, şi bine, nu te poţi ascunde.”
Europa Liberă: Promisiunea făcută de politician costă mult?
– „Ei numai promit şi cu atâta rămânem. Aceasta se vede foarte clar.”
Europa Liberă: Şi prin aceasta ademeneşte alegătorul?
– „Dacă omul este sărac, se îneacă... Celui care se îneacă îi ajunge să se agaţe şi de un pai.”
Europa Liberă: Relaţia cu Federaţia Rusă cum trebuie să fie?
– „Pur comercială: na-ţi brânză, dă peşte şi nu mă învăţa cum eu să mănânc peştele şi eu nu te învăţ cum să mănânci brânza...”
Europa Liberă: Şi relaţia Moldovei cu Uniunea Europeană cum trebuie să fie?
– „Probabil, tot aşa.”
Europa Liberă: Dumneavoastră veţi merge să votaţi?
– „Sigur. Lucrul acesta este necesar pentru a demonstra, a da un sens vieţii în continuare. Altfel, se fac lucruri care au mai fost, rămân pe loc, poate şi mai rău. De aceea este necesar votul.”
Europa Liberă: Pentru ce veţi vota?
– „Pentru ceva mai bun. Pentru ceva mai bine. Deciziile care se iau acum cred că sunt bune la nivel guvernamental, la nivel parlamentar. Desigur că sunt discrepanţe între vorbe şi fapte de multe ori, dar însăşi faptul că această clasă politică şi-a asumat obiectivul proeuropean este foarte important pentru noi.”
Europa Liberă: Se zbate Moldova între Est şi Vest? Pendulează între o uniune şi alta, cea europeană şi cea vamală?
– „Nu se zbate atât Moldova, cât se zbat interesele străine.”
Europa Liberă: Şi care este explicaţia?
– „Liderii noştri nu pătrund în mase, să fie o coincidenţă de idei ale primarilor, ale consiliului local, ale consiliului raional, guvernanţilor. Oamenii simplu sunt deznaţionalizaţi, pe ei nu-i interesează nimic, îi interesează bucata de pâine.”
Europa Liberă: Şi sunt în stare să-şi vândă votul?
– „S-ar putea să-şi vândă votul.”
Europa Liberă: Ce idee naţională ar consolida societatea?
– „Unirea prin Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Am auzit de la mai mulţi localnici că politicienii poartă vină că au divizat societatea. Pe de altă parte, tot lumea simplă îi vede pe aceşti politicieni împreună şi la nunţi, şi la cumătrii. Şi atunci de ce să divizezi?
– „Se divizează parţial pe criterii politice. Însă când este vorba de o discuţie de afaceri, cred, acolo dispare politicul în mare parte şi apare interesul de grup sau personal.”
Europa Liberă: Spuneţi trei greşeli pe care le-au comis cei de la putere.
– „Câţiva oligarhi ţin în mâini frânele unor structuri obscure chiar şi niciodată la lumină nu vor apărea aceste lucruri. Dacă s-ar face cunoscute, ar trebui să dispară mulţi dintre ei şi ei chiar se consolidează de multe ori. Acesta este un punct. Al doilea: este dezinteresul, în mare parte, faţă de populaţia de rând. Interesul este numai de a obţine votul. Şi trei: problema spirituală. Problema spirituală este la pământ. Chiar a fi moldovean cu tendinţe patriotice este o problemă. Şi spiritual, din punct de vedere al naţiunii, al dezvoltării culturale şi un alt aspect al acestei chestiuni este problema spirituală pură, ce ţine de credinţă. Aici chiar suntem jos la pământ.”
Europa Liberă: S-a implicat politicul în biserică, biserica în politică?
– „S-au implicat, se implică şi se vor implica. Şi lucrul acesta este foarte trist.”
Europa Liberă: Şi votul din 30 noiembrie va fi unul geopolitic, geostrategic?
– „Eu sper că mergem spre lumină, spre Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dumneavoastră sunteţi pentru ca Moldova să meargă cu Estul, cu Vestul? Unde?
– „Indiferent unde va merge, numai să trăiască lumea mai bine.”
– „Binele numai tu ţi-l faci. Nimeni nu-l face şi nici nu-l va face nimeni niciodată, nici Uniunea Europeană şi nici ruşii nu vor aduce nimic, nu vor da nimic, ei tot au greutăţile lor. Dar atunci când singur îţi pui în gând că vei face, vei cumpără, reușești. Înainte nimeni nu avea maşină, acum toţi avem chiar şi câte două. Eu nu am mers nicăieri, aici am câştigat, mulţumesc lui Dumnezeu. Când trebuie, merg la biserică, vin acasă şi mă gândesc cum să fac să am o bucăţică de pământ, să-l ar, să-l prelucrez şi cum să vând. Acesta este tot ajutorul nostru – legile. Trebuie toţi să lucrăm, nu să aşteptăm cineva să ne dea. Nu trebuie să aşteptăm cineva să ne dea, nimeni nu ne va ajuta, singur trebuie să-ţi găteşti mămăliga şi să o pui pe masă, şi dacă vrei te împarţi, dacă nu – nu. Acesta este scopul: să ne asigurăm singuri de mâncare, să respectăm legile. Dacă vom respecta legile, vom trăi bine, nu avem cum trăi rău.”
*
La capitolul volumul de asistență financiară acordată Republicii Moldova în ultimii ani, Uniunea Europeană rămâne a fi printre principalii parteneri. Asistența de suport bugetar a UE în ultimii șase ani acoperă mai multe sectoare: social, sănătate, aprovizionare cu apă și canalizare, dezvoltare rurală, energie, justiție, învățământ. Reprezentantul oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, Vitalie Rusanovschi, spune că la Ștefan Vodă nu se cunoaște despre vreun ajutor venit din partea Federației Ruse.
Vitalie Rusanovschi: „Eu nu am auzit de fonduri din Federația Rusă. Fondurile care vin în Republica Moldova sunt fonduri din Uniunea Europeană. În raionul Ștefan Vodă acum sunt aproape 60 de milioane de lei investiți în infrastructură, în drumuri, apă, canalizare, grădinițe, școli. Însă mulți oameni nu cunosc, chiar în localitatea lor de unde vin fondurile, zic: „A, dragul kiokii, mulțumesc că mi-ai spus, chiar nu am știut de lucrul acesta”. E lipsă de informație. Revenind la întrebarea dumneavoastră, a fondurilor din Rusia, eu nu am auzit de acest lucru.”
Europa Liberă: Încotro merge Moldova? Pe o cale dreaptă, pe o cale greșită?
Vitalie Rusanovschi: „Am fost tot timpul într-o situație când începeam un lucru și nu-l duceam până la capăt. Era aleasă o direcție, pe urmă – schimbată altă direcție a politicii externe, cu rușii, cu Uniunea Europeană. Moldova, ca țară mică, din centrul Europei, are nevoie de o asociere cu cineva pentru a avea durabilitate în dezvoltarea economică, socială, culturală și așa mai departe. Și lipsa acestei decizii ferme încotro mergem, care a avut loc până nu demult, eu cred că este una dintre problemele principale ale societății moldovenești.”
Europa Liberă: Aici, la Ștefan Vodă, mai toată lumea cu care am reușit să discut a susținut că noi avem nevoie de relații bune cu Federația Rusă.
Vitalie Rusanovschi: „Noi avem nevoie de relații bune cu toți vecinii, inclusiv cu rușii pe care la fel îi socotim vecini, deși se află peste o țară, Ucraina. Dar trebuie să cunoaștem și faptul că Ștefan Vodă este un oraș semi-artificial, cu oameni care au venit din Rusia și care s-au stabilit în acest orășel frumos. Cred că ați întâlnit oameni care au o viziune și oameni care au altă viziune.”
Europa Liberă: Dar ce ar însemna o relație bună între Moldova și Federația Rusă?
Vitalie Rusanovschi: „O relație bună ar fi o relație între simplii cetățeni pentru că avem rude, cunoscuți în această țară. O relație bună ar fi păstrarea relațiilor economice cu această țară, dar nu depinde totul de noi. O relație bună ar presupune păstrarea relațiilor culturale, deci, o varietate de relații care ar putea fi păstrate, cu înțelegerea faptului că parcursul Republicii Moldova este parcursul european, într-o uniune de 28 de state. Tindem să fim o țară mai dezvoltată decât suntem, datorită acestei asocieri cu Uniunea Europeană care nu aduce rezultate imediate. Este un copac sădit, este un copac udat de care tot timpul s-a avut grijă. Acum acest copac ar trebui încet-încet să dea roade. Aceste roade nu vor fi imediate, ele vor apărea. Noi trebuie să păstrăm acest copac, dar și să prietenim cu alți copaci care sunt alături, cum ar fi Rusia.”
*
Spuneam mai devreme că cercetările sociologice arată că la întrebarea ce trebuie să facă guvernanții pentru a ameliora nivelul de trai al moldovenilor, cetățenii răspund că e nevoie de a ridica nivelul de dezvoltare economică și de luptă împotriva corupției. Iar deocamdată percepția multora e că țara merge pe o cale greșită. Despre acestea și alte aspecte ale realității reflectate în sondaje am discutat cu președintele Academiei de Științe, Gheorghe Duca.
Gheorghe Duca: „Calea greşită este calea care nu duce la bunăstare, cred că aşa percepe poporul. Dacă el nu simte speranţa aceasta de a se îmbunătăţi viaţa proprie, el consideră că această cale este greşită.”
Europa Liberă: Salariile, pensiile mici sunt considerate cele mai grave probleme ale Republicii Moldova. De ce atât de greu guvernarea reuşeşte să facă cetăţeanul fericit şi să vorbească şi despre bunăstarea despre care aminteați dumneavoastră?
Gheorghe Duca: „Am impresia că în aceşti 23 de ani noi continuăm să trăim cu forme şi metode de guvernare sovietice. Dacă nu vom face totul ca omul să aibă acel minimum garantat... În caz contrar, el fură, lucrează în zece locuri şi foarte superficial numai ca să primească salarii, se duce în altă parte, în altă ţară ca să câştige pentru a întreţine familia. Deci, noi îl punem pe om într-o situaţie foarte şi foarte stupidă. De aceea, trebuie să schimbăm radical abordarea atitudinii politicului, a guvernării faţă de om.”
Europa Liberă: Şi cum se schimbă?
Gheorghe Duca: „Aceasta nu înseamnă că noi trebuie numai să asigurăm cetățeanul pur şi simplu cu salarii bune pentru ca el să se poată întreţine. Aceasta înseamnă că noi trebuie să facem tot posibilul ca să valorificăm capacităţile acestui om, să-i dăm acea libertate pentru care el a luptat. La noi totul este monopolizat.”
Europa Liberă: Ce este monopolizat?
Gheorghe Duca: „Totul este monopolizat. De ce eu să vă spun ce?”
Europa Liberă: Ce înseamnă existenţa monopolului?
Gheorghe Duca: „Eu nu sunt politician. Eu nu vreau să numesc ceea ce este monopolizat, dar foarte puţin este liber pentru ca omul mai uşor să-şi valorifice capacităţile. Trebuie să facem tot posibilul ca să avem mai multe întreprinderi mici şi mijlocii. De ce în Scoţia sunt o mie de întreprinderi care produc whisky şi la noi vreo 15-20? De la noi mai multe întreprinderi au fost înainte decât acum? De ce noi importăm ceea ce am putea produce? Pentru că noi deloc nu susținem omul ca el să producă aici, să lucreze aici.”
Europa Liberă: Academia de Ştiinţe are institute. De ce aceste institute nu promovează strategii, politici?
Gheorghe Duca: „Toată lumea se uită la noi şi crede că noi avem mulţi bani, că noi cheltuim banii aceştia aiurea. Noi avem cei mai puţini bani din Europa pentru cercetare.”
Europa Liberă: Şi care este rolul Academiei de Ştiinţe pe calea dezvoltării statului Republica Moldova din punct de vedere politic, economic, social?
Gheorghe Duca: „Rolul Academiei de Ştiinţe, rolul comunităţii ştiinţifice, rolul oamenilor de ştiinţă din Republica Moldova constă în aceea ca ei să producă aceste cunoştinţe, estimări ale situaţiilor şi recomandările pe care le dau să fie citite şi să fie preluate de către cei care primesc decizii.”
Europa Liberă: Ce a propus Academia de Ştiinţe pentru înalta putere a ţării şi nu a fost luat în considerare?
Gheorghe Duca: „Multe lucruri s-au propus.”
Europa Liberă: Spuneţi-ne trei lucruri.
Gheorghe Duca: „Noi, din start, trebuie să facem investiţii în om, noi trebuie să-l învăţăm pe cetăţean să producă, să obţină plusvaloare din activitatea proprie. Pentru aceasta trebuie luate 100 de milioane de euro sau dolari de la europeni sau americani, deschise diferite centre, de exemplu, la Edineţ, Bălţi, Cahul, Comrat, Soroca în care șomerul, cel care a absolvit universităţi, şcoli profesionale să fie învățat să facă business. Businessul sau afacerea nu se face pur şi simplu, tot trebuie învăţătură. Pentru că, din păcate, şi universităţile, şi şcolile profesionale nu-i învaţă pe studenţi să face business. Dar noi avem multă plusvaloare – o recomandare. A doua – să facem o estimare, dacă vorbim de propuneri economice: unde stau rezervele noastre pentru acumulări la buget? Republica Moldova are cinci miliarde de euro în buget şi Estonia, de exemplu, care are un milion de locuitori, are 10 sau 12 miliarde la buget, sau, de exemplu, 50 de miliarde la buget are Slovenia, care are numai două milioane de locuitori, dar noi avem 3,5 milioane de locuitori. Deci, înseamnă că există rezerve interne şi pot fi acumulaţi aceşti bani numai prin nişte legi care ar contribui, ar stimula colectarea banilor la buget. Eu vorbeam despre mere. Bine, acum noi suntem într-o situaţie de criză şi poate nu este relevant acest exemplu. Avem 100 de mii de hectare, 30 de tone la hectar în medie, presupunem cinci lei kilogramul, trei miliarde de lei avem. 15 miliarde de lei am putea să acumulăm la buget pe an.”
Europa Liberă: Trebuie să existe şi piaţă de desfacere.
Gheorghe Duca: „Poate nu este relevant, aceasta este aproximativ 20 la sută din buget, numai dintr-o singură poziţie putem să acumulăm. Şi al doilea exemplu cu cafenele şi restaurantele. Cred că sunt în jur de 30 de mii în ţară. Foarte puţin se acumulează la buget, câteva milioane probabil, dar s-ar putea acumula în jur de trei-cinci miliarde de lei, dacă s-ar plăti nu pe profitul pe care îl fac, pentru că toată lumea înţelege că aici se ascunde profitul, dar pe metrajul pe care îl ocupă, fiecare să plătească măcar o mie de lei pe an pentru un metru pătrat. Astfel de rezerve există, dar acestea sunt rezerve fiscale, dar sunt rezerve din activitatea de producere. Noi nu putem să trăim numai pe consum şi import, noi trebuie să organizăm să trăim pe producere, dacă vor fi stimulate întreprinderile mici şi mijlocii. Şi ştiinţa are locul său. Dar atunci când se fac importuri, chiar şi importuri de tehnologii, doar se importă nu numai tehnologia ca atare, dar se importă şi inovaţia din altă ţară, atunci savanţii noştri rămân... Nu poţi concura cu o companie de miliarde, cu, de exemplu, un savant care aduce o inovaţie care după aceea este preluată de altcineva. Inovaţiile care sunt la noi nu sunt aşa de multe, dar pot fi şi mai multe, ele pot servi ca un instrument de obţinere a plusvalorii la întreprinderile mici şi mijlocii, acolo poate fi absorbit ceea ce noi producem.”
Europa Liberă: Moldova are clasă mijlocie?
Gheorghe Duca: „Se formează cu greu, pentru că există o concurenţă, o luptă între cei care au monopolul şi cei care au produceri mai mici. Şi cu cei care au producere mai mare există această concurenţă, dar noi trebuie să-i facilităm pe cei care au producţie mai mică. Atunci noi vom da posibilitatea ca ei să nu plece, ca ei să se valorifice. Şi banii care au fost cheltuiţi de stat pentru învăţământ, ca să creăm aceste persoane care cunosc bine domeniul, să rămână în ţară, să se valorifice. Să nu fie altfel, când cheltuielile care sunt până la procesul de învăţământ, până la universitate şi cercetare să fie ale noastre, iar valorificarea să fie a unei ţări străine, că el pleacă într-o ţară străină şi îşi valorifică capacităţile, după ce noi am suportat cheltuieli pentru formarea lor.”
Europa Liberă: Domnule academician Duca, cum va reacţiona simplul cetăţean la mesajul politic din campania electorală? Pentru că vor veni concurenţi electorali şi vor face promisiuni.
Gheorghe Duca: „Viaţa arată că societatea noastre se maturizează, începe a percepe pentru cine poate să voteze. Mai ales că cineva deja a promis şi sau s-a ţinut de cuvânt, sau nu s-a ţinut. Şi în cazul acesta selecţia va fi mai obiectivă, eu sunt convins că va fi mai obiectivă. Lupta aceasta împotriva politicienilor, care se desfăşoară prin mijloace de informare în masă, dacă înaintea avea mare efect, acum componenta negativă are mai puţin efect, mai puţină influenţă, mai puţin impact. Începe să aibă influenţă şi impact componenta pozitivă, când mass-media începe a vedea istorii de succes. Când ele nu sunt, ce ne rămâne să facem? Să criticăm ceea ce este prost făcut.”
Europa Liberă: Factorul geopolitic, geostrategic va influenţa asupra opţiunii politice a votantului?
Gheorghe Duca: „Foarte mult. Şi tot timpul a influenţa. Fiindcă noi suntem la o restrişte, noi suntem într-o situaţie geopolitică în care au interese şi vecinii noştri apropiaţi, şi cei îndepărtaţi. Din această cauză sigur că noi trebuie să manifestăm înţelepciune şi să încercăm să ne folosim de aceste poziţii ale acestor ţări pentru a putea rezolva problemele interne, dar nu să o facem pe orbul care se duce la cel care promite mai mult sau se duce la cel care este mai puternic ş.a.m.d. Aici este înţelepciunea poporului nostru şi a guvernării, trebuie să înţeleagă foarte bine că faţă de ţara noastră tot timpul vor fi aceste interese şi noi mai bine să fim foarte atenţi.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă această atenţie despre care insistaţi?
Gheorghe Duca: „Nu atenţie geopolitică de influenţă prin intermediul teritoriului nostru asupra altor teritorii, asupra altor regiuni. Important pentru noi este să ne ducem acolo unde este dezvoltare, să ne ducem acolo unde ştim că există istorii de succes pentru dezvoltare. Dar nu acolo unde este dictatură, acolo unde nu ţi se permite să te manifeşti, acolo unde tu trebuie să fii docil...”
Europa Liberă: Dar unde este dezvoltare şi unde este dictatură?
Gheorghe Duca: „Unde acum noi ne-am pornit acolo este dezvoltare.”
Europa Liberă: Şi unde este dictatură?
Gheorghe Duca: „De unde ne-am dus.”
Europa Liberă: Deci, votantul va fi chemat la urnă ca să aleagă încotro Moldova – cu Estul, cu Vestul?
Gheorghe Duca: „Acest mesaj va avea o importanţă foarte mare. De aceea eu cred că fiecare partid care astăzi pledează pentru ţară, pentru bunăstare, pentru cetăţean va trebui foarte bine să argumenteze de ce. Să argumenteze nu numai de ce noi trebuie, de exemplu, să fim în Uniunea Europeană, dar să argumenteze de ce noi nu ar trebui să ne întoarcem în trecut.”
Europa Liberă: Şi cum argumentaţi dumneavoastră?
Gheorghe Duca: „În ţările dezvoltate libertatea omului, oportunităţile sunt cu mult mai mari decât în dictaturi. Şi de aceasta noi ne-am convins. Uitaţi-vă ce se întâmplă în ţările în care au fost dictaturi, începând cu Uniunea Sovietică şi continuând cu ţările arabe ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Revenim la întrebarea încotro Moldova? Totuşi, aceste cercetări sociologice arată că privesc bine aderarea ţării la UE vreo 47% din respondenţi şi ar vota pentru aceasta, iar 35% sunt împotrivă.
Gheorghe Duca: „Ne-am asociat la Uniunea Europeană acum câteva luni. Noi această cale o parcurgem demult, încă din 2005, când erau comuniştii. Demult înșiși ei au înţeles: calea europeană este cea mai buni. În general, cred eu, şi acele partide care poate nu sunt de acord întru totul cu condiţiile de asociere la Uniunea Europeană, chiar ajungând la putere, se vor convinge şi îşi vor schimba paradigma.”
Europa Liberă: Care ar fi acest partid?
Gheorghe Duca: „Orişicare partid care astăzi, de exemplu, vorbeşte despre altă cale.”
Europa Liberă: Azi vorbeşte despre Uniunea Vamală şi mâine va vorbi despre Uniunea Europeană?
Gheorghe Duca: „Câteodată în politică lipseşte logica, dar predomină interesele. Şi chestiunea aceasta nu este noutate și nu este specifică numai pentru Republica Moldova, este specifică pentru politic în general în toate ţările.”
Europa Liberă: Şi atunci simplul cetăţean cum face diferenţă între adevăr şi minciună?
Gheorghe Duca: „Este o întrebare foarte bună, care trebuie adresată cetăţenilor, electoratului întreg. Să alegi grâul de neghină sau să deosebeşti minciuna de adevăr, este foarte complicat. Eu cred că din acele 30% care nu sunt de acord ca Moldova să se apropie de UE, o parte sunt cu nostalgie, altă parte încă nu au simţit schimbările. Pentru că dezvoltarea nu se face peste noapte, dezvoltarea se face pe parcursul anilor. S-a realizat prima parte a procesului de asociere, a perceput-o o parte din populaţie, altă parte o va percepe în viitorii trei-cinci ani şi vor fi schimbări. Ca exemplu sunt Ţările Baltice, fostele ţări socialiste, toate sunt exemple, chiar şi România, care este vecina noastră. Se ştie foarte bine ce era acolo acum 20-25 de ani şi care sunt schimbările. Nu spun că sunt chiar radicale, dar au un trend pozitiv. Şi aceasta este important.”
Europa Liberă: De ce autorităţile de la Kremlin sunt supărate când vine vorba de acest parcurs european pe care şi l-a ales Republica Moldova, Moscova insistând totuşi ca Moldova să rămână în zona de influenţă a Federaţiei Ruse?
Gheorghe Duca: „Se creează impresia că, dacă adera înaintea noastră Rusia, atunci nouă ne era mai uşor. Dar ştiind foarte mulţi colegi din Rusia, majoritatea covârşitoare cu care colaborez şi prietenesc, ei singuri aspiră ca Rusia să fie împreună cu comunitatea europeană.”
Europa Liberă: Cine are de pierdut de pe urma faptului că s-au răcit relaţiile dintre Chişinău şi Moscova? Moldova sau Federaţia Rusă?
Gheorghe Duca: „Ambele state. Ruşii visează din nou şi vrea produse moldoveneşti, pentru că produsele moldoveneşti sunt organoleptice, s-au obişnuit cu ele şi ei tot pierd din această. Şi noi avem de pierdut, pentru că noi pierdem piaţa de desfacere. Şi noi pierdem, şi ei pierd. Să nu credeţi că deciziile lor alogice faţă de calitatea produselor noastre, bună, a propos, sunt salutate de către consumatori. Nu. Pierdem toţi.”
Europa Liberă: Ce se va întâmpla la 30 noiembrie se va răsfrânge asupra viitorului Republicii Moldova?
Gheorghe Duca: „Cred că da. Eu sper că vectorul se va păstra. Vectorul nostru de dezvoltare, vectorul nostru european.”
Europa Liberă: În campania electorală nu este exclus că se va specula iarăşi cu ideea ce limbă se vorbeşte în Republica Moldova. Articolul 13, articolul buclucaş din Constituţia Republicii Moldova ar putea să apară iarăşi în prim-planul dezbaterilor electorale. De ce nu se pune punct acestei dispute?
Gheorghe Duca: „Mai puţini oameni cred în aceste speculaţii. Rămâne să mai aşteptăm, ca să vină alte generaţii, care altfel gândesc şi atunci politicienii nu vor mai avea posibilitate să speculeze. Sunt convins că aşa o poziţie, despre care dumneavoastră vorbiţi, numai va aduce prejudicii acestor partide politice, ei vor pierde. Şi chiar astăzi vedem în aceste sondaje că acei care au astfel de poziţii sunt în pierdere.”
Europa Liberă: Este clar totuşi ce limbă se vorbeşte în Republica Moldova?
Gheorghe Duca: „Dacă a spus şi Academia de Ştiinţe că e limba română, au spus şi lingvişti ruşi că e limba română, au spus şi lingviştii turci că e limba română, şi cei germani că e limba română, cine trebuie să mai spună că e limba română ca partidele să înțeleagă?!”
Europa Liberă: O parte dintre politicienii Republicii Moldova.
Gheorghe Duca: „În cazurile acestea în lume a fost confruntarea între ştiinţă şi politică.”
Europa Liberă: Şi cine câştigă, domnule academician?
Gheorghe Duca: „În unele cazuri au câştigat politicienii, în majoritatea au câştigat savanţii. Deci, politicienii au câştigat numai la moment, dar până la urmă au câştigat savanţii. Trec generaţii în şcoli, universităţi, studiază adevărurile ştiinţifice şi îi substituie pe cei cu neadevăr. Dacă Curtea Constituţională a ajuns la această concluzie, a rămas unu-trei partide politice ca să piardă din cauza aceasta şi să se convingă că totuşi noi suntem o ţară care se numeşte Republica Moldova şi vorbim o limbă care se numeşte limba română.
