Fermierii aşteaptă despăgubirile promise de guvern pentru pierderile suferite în urma embargourilor impuse de Rusia. Chiar înainte de a se plăti primele despăgubiri, UniAgroProtect, Federaţia Naţională a Fermierilor şi Federaţia Agroinform susţin că volumul despăgubirilor calculate de guvern este insuficient. Relatează Alla Ceapai.
Anticipând eventualele reproşuri că în campanie electorală şi cioclejul poate deveni suliţă, reprezentanţii asociaţiilor de agricultori au precizat din capul locului că majoritatea dintre ei sunt angajaţi politic, dar că îşi doresc, fără a urmări scopuri electorale, să ceară socoteala guvernanţilor pentru restanţele din sectorul agricol. Revendicările acestora sunt mai vechi şi au fost enunţate cu regularitate, inclusiv în cadrul unor proteste stradale, pe parcursul ultimelor câteva luni. Ei au solicitat a câta oară liberalizarea pieţii petroliere, dreptul agricultorilor de a importa direct motorină fără licenţă şi fără plata accizelor, introducerea impozitului unic în agricultură şi tradiţionala revendicare - majorarea fondului de subvenţionare a agriculturii.
Dar cea mai acută problemă, în acest moment, spun ei, sunt despăgubirile şi facilităţile promise producătorilor de fructe şi legume loviţi de embargoul rusesc.
Fondul pentru achitarea compensaţiilor de 138 de milioane de lei de rând cu o serie de scutiri fiscale pentru agricultori se regăsesc printre cele şapte legi pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea la sfârşitul lunii septembrie.
Preşedintele asociaţiei Uniagroprotect Alexandru Slusari spune că regulamentul de subvenţionare a fost aprobat fără a consulta producătorii de fructe. În consecinţă, cantităţile promise a fi compensate sunt infime în raport cu cele pe care producători deja le-au livrat fabricilor de conserve.
„A fost preconizat să fie subvenţionată o cantitate de 60 de mii de tone de mere şi de 40 de mii de tone de prune. La ziua de azi, cantitatea livrată real către fabricile de procesare de două ori depăşeşte cea prognozată. Ce se va întâmpla după 15 octombrie când expiră termenul de depunere a dosarelor pentru aceste compensaţii? Cum vor fi stabilite criteriile de eligibilitate? A cui măr va fi compensat şi a cui va fi respins? Cum va avea loc acest proces şi cât va dura? La aceste întrebări nu avem deocamdată răspunsuri.”
Viceministrul agriculturii Sergiu Gheţiu spune că panica asociaţiilor de fermieri este anticipată şi oarecum nejustificată pentru că mai e o săptămână până se încheie procesul de recepţionare a cererilor de despăgubiri. Gheţiu recunoaşte că solicitările recepţionate până acum depăşesc cantităţile de produse promise a fi compensate, în acelaşi timp însă dă asigurări că toţi producătorii care au livrat fructe pentru procesare vor fi împăcaţi şi nici un măr nu va rămâne necompensat.
„S-a întrecut cu 1-2 mii de tone, dar posibil că o să luăm de la prune, unde sunt mai puţine solicitări, şi o să oferim la mere. Sau o să găsim resurse suplimentare, că nu e vorba de bani mulţi ca să fie toată lumea satisfăcută. Se duc negocieri şi cu Banca Mondială şi înţeleg că o să se rezolve toate întrebările.”
O altă îngrijorare exprimată de asociaţiile de fermieri este că deşi piaţa europeană s-a liberalizat urmare a intrării în vigoare a Acordului de Asociere, implicit a celui de liber schimb, exportatorii de fructe se confruntă cu bariere care le îngreunează accesul pe piaţa europeană. Producător de fructe poate să-şi livreze producţia într-o ţară din, doar dacă agentul economic din ţara respectivă depune o garanţie bancară pentru fiecare lot de fructe. Potrivit prevederilor Acordului aceste garanţii urmează a fi restituite, lucru care însă nu se întâmplă spune producătorul din raionul Edineţ, Vlad Gamurari:
„Ni s-a spus frumos că de la întâi septembrie putem să exportăm în UE. Clar că pentru noi e mai aproape România. S-au dus câteva camioane în România. Nu mai doresc partenerii din România să ia astăzi merele noastre. De ce? Pentru merele scrise cu 23 de eurocenţi kilogramul, un camion costă în jur de 5 mii de euro. Agentul economic din România pune garanţie bancară sau permis de import de 7 mii de euro. A luat omul un lot şi mai mult nu mai vrea. Nu se exportă nimic în România. Am fost duşi în eroare.”
Responsabilul din cadrul ministerului agriculturii Vlad Loghin spune că în ultimele zile mai mulţi exportatori au semnalat despre existenţa acestor bariere. Loghin precizează că din anunţurile oficiale obligativitatea garanţiilor bancare trebuiau să fie anulată încă de la mijlocul lunii septembrie. Probabil că se întârzie, spune oficialul, din cauza unor proceduri birocratice foarte complexe de la Bruxelles. Vlad Loghin dă asigurări că în scurt timp problema va fi soluţionată pe cale diplomatică:
„Mai mult ca atât, banii care au fost plătiţi pentru aceste taxe vor fi rambursaţi sută la sută.”
Reprezentanţii asociaţiilor de fermieri au anunţat că dacă în două săptămâni autorităţile nu vor apleca urechea la problemele lor ar putea ieşi la proteste, chiar dacă nu-şi doresc să tulbure apele în plină campanie electorală.
Deşi aceştia susţin că nu se vor în poziţia de duşmani ai actualii guvernări mai mulţi experţi întrevăd şi calcule electorale în ieşirea publică a fruntaşilor acestor asociaţii, întrucât o bună parte dintre ei s-au şi înscris în cursa electorală formând un partid politic.
Pe de altă parte, susţin experţii, campania electorală e tocmai momentul potrivit pentru a cere socoteala guvernanţilor şi a face presiuni pentru ca promisiunile deja făcute să nu rămână deşarte, chiar dacă statul poate fi înţeles atunci când declară că nu are suficienţi bani pentru a îndeplini toate cerinţele agricultorilor.
