La graniţa cu Turcia, ofensiva miliţiilor Statului Islamic se intensifică iar oraşul sirian Kobani ar putea fi pierdut. Armata turcă, a doua forţă din NATO, observă luptele dar nu intervine pentru moment, pentru că guvernul de la Ankara nu ştie cum să rezolve dilema în care se află: indiferent dacă acţionează sau nu, îşi va face duşmani în regiune. Ileana Giruchescu rezumă relatarea corespondentului Europei Libere, Frud Bezhan
În primul rând, dacă intervine în luptele din Kobani, Turcia riscă să devină ea însăşi ţinta atacurilor jihadiste. Iar unii experţi merg atât de departe încât să afirme că miliţiile organizaţiei Statul Islamic ar putea periclita însăşi existenţa Turciei ca stat.
Gareth Jenkins, analist politic stabilit la Istanbul, crede că orice intervenţie în Kobani ar provoca atacuri ale miliţiilor extremiste în Turcia.
Pe de lată parte însă, în joc e şi credibilitatea regională a politicii externe dusă de Turcia până acum: Ankara este un adversar decis al regimului sirian al preşedintelui Bashr al Assad care la rândul său se luptă cu gruparea Statul Islamic.
Turcia a cerut mereu o schimbare de regim în Siria şi a sprijinit raidurile internaţionale de bombardament împotriva poziţiilor armatei siriene. Ca şi Statele Unite, luptând acum deschis cu miliţiile Statului Islamic, Turcia s-ar face, fie şi nedeclarat, aliatul preşedintelui al-Assad. O schimbare totală de orientare, greu explicabilă.
Astfel că, vorbind unor refugiaţi din Siria, preşedintele turc Recep Erdogan a declarat ca ţara sa a cerut trei lucruri pentru a accepta să se angajeze împotriva grupării Statul Islamic: o zonă protejată în Siria, unde să fie interzisă aviaţia militară siriană, o zonă protejată şi de-a lungul graniţei cu Turcia, plus armament și instrucție pentru opoziţia moderată din Siria şi Irak.
În această complicată ecuaţie politică, un rol central în joacă şi miliţiile kurde, care acum se luptă pe teren cu militanții grupării Statul Islamic. Un aliat nedorit însă de guvernul de la Ankara, care de zeci de ani se luptă cu separatismul kurd din Turcia.
Refuzul Turciei de a interveni în sprijinul kurzilor sirieni care apără Kbani a inflamat spiritele kurzilor din zonele de graniţă, unde în ultimele două zile au avut loc proteste violente.
În cursul ciocnirilor din mai multe oraşe, poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene, dar a folosit şi arme de foc. Peste zece persoane au fost ucise. Kurzii au organizat proteste împotriva Turciei şi în mai multe oraşe europene.
Analistul Aaron Stein de la Institutul regal de cercetări, pasivitatea Ankarei ar putea pune în pericol şi armistiţiul fragil încheiat de Ankara cu partidul separatist kurd PKK.
Săptămâna trecută, liderul PKK Abdullah Ogealan, care se află în închisoare, a avertizat că va rupe orice acord de pace dacă Ankara tolerează un eventual masacru împotriva kurzilor din Siria.
Iar situaţia este complicată și de relaţia de cooperare pe care Turcia a dezvoltat-o în ultimii ani cu autonomia kurdă din nordul Irakului, care administrează o parte mare a rezervelor de petrol ale ţării. Și această relaţie este ameninţată, dacă Turcia alege totuşi să nu intervină la Kobani.
În acest moment, cresc şi presiunile comunităţii internaţionale care nu poate înţelege cum Turcia tolerează şi indirect sprijină o organizaţie teroristă cum este gruparea Statul Islamic, împotriva căreia s-au angajat un număr important de ţări, conduse de Statele Unite.
