Primele rezultate ale alegerilor parlamentare dintr-o Ucraina zguduita de un conflict separatist sprijinit de Rusia in est, potrivit estimarilor exit-poll-urilor, arata ca cele mai multe voturi le-ar fi obtinut partidele pro-occidentale. Ce concluzii se mai pot trage la aceasta etapa?
O discuție cu analistul politic de la Chisinau, Oazu Nantoi.
Europa Liberă: Domnule Nantoi, în Ucraina au avut loc primele alegeri parlamentare de la fuga fostului președinte pro-rus în Rusia, în luna februarie, anexarea Crimeii de către Rusia, în luna martie și declanșarea conflictului separatist sprijinit de Rusia în estul ţării, în care se estimează că au murit peste 3700 de oameni. Potrivit estimărilor exit-poll-urilor, datele arată o victorie categorică. Credeţi dumneavoastră în capacitatea unei administraţii rezultate din acest scrutin, de a guverna un stat vulnerabil, sărac şi măcinat de război?
Oazu Nantoi: „Eu cred, dat fiind faptul că acest principiu pe care noi îl considerăm pur moldovenesc - „unde dai şi unde crapă”, este unul universal. Putin a atacat Ucraina, şi această cale, după cum a spus Petru Poroşenko, care i-a mulţumit Rusiei pentru consolidarea ucrainenilor, a consolidat cetăţenii Ucrainei. Şi acum, noi vedem că practic a avut loc schimbarea generaţiilor în procesul politic din Ucraina, deoarece blocul de opoziţie care reprezenta fostul partid triumfător, Partid al Regiunilor, a acumulat cu greu 10 procente, deci va fi o opoziţie clasică. Doamna Iulia Timoşenko, cu partidul Patria, cu greu a depăşit pragul electoral de 5 procente, în rest sunt feţe mai mult noi, personalităţi noi care au apărut pe unda maidanului, sau chiar după maidan, inclusiv acest partid absolut nou care se numeşte mișcarea Samopomich, condusă de primarul oraşului Lviv, care reprezintă clasa medie din Ucraina şi care a făcut o campanie electorală pe orizontală, deci e foarte interesant acest proces.
Acum, sigur că o problemă tradiţională este în ce măsură aceste formaţiuni politice vor fi în stare să se consolideze, să formeze un guvern eficient. Deja au apărut discuţii privind candidatura la prim-ministru. Totodată, din câte se cunoaşte, deja este pregătit un plan de acţiuni de către preşedintele Poroşenko, în baza căruia vor fi purtate negocierile cu privire la formarea coaliţiei de guvernare.
Deoarece noi depindem de evoluţia proceselor în Ucraina vecină, sper că aceste alegeri vor constitui un pas spre stabilizarea situaţiei politice, în condiţiile războiului nedeclarat cu Federaţia Rusă. Şi totuşi, după aceste alegeri, reformele în Ucraina se vor accelera deoarece, dacă tandemul Petro Poroşenko şi noul guvern nu vor accelera reformele, atunci noi ştim că capitalul încrederii din partea electoratului poate fi irosit foarte repede.”
Europa Liberă: Ucrainenii sprijină, aşa cum se vede şi din acest scrutin, reformele economice și democratice, mai ales combaterea corupției, care să ducă la aderarea țării la Uniunea Europeană. Ce şanse există ca la modul practice să aibă loc tocmai ceea ce speră ucrainenii? Într-un discurs cu o zi înaintea alegerilor, președintele Petro Poroșenko a îndemnat alegătorii să voteze pentru un Parlament care să fie „reformator, nu corupt, pro-ucrainean și pro-european, nu pro-sovietic”. S-ar putea spune că tocmai astfel s-a votat?
Oazu Nantoi: „Eu cred că da, dat fiind faptul că în Rada Supremă a Ucrainei vor fi formaţiuni politice noi şi feţe noi. Depinde de capacitatea lor de a crea o echipă, care cu adevărat va încerca să pună capăt acelor procese distructive care au luat amploare pe timpurile guvernării lui Victor Ianukovici. Doar dacă Ucraina se va consolida în calitate de stat democratic, stat de drept, stat în care va începe să funcţioneze economia de piaţă şi va extirpată corupţia, doar în asemenea condiţii Ucraina are şanse de a câştiga această concurenţă cu Rusia, care a atacat mişeleşte ţara vecină.”
Europa Liberă: „Următorul Parlament ucrainean va fi pro-occidental și pronunțat naționalist, iar asta nu va fi pe placul Rusiei”, scria Reuters cu o zi înainte de scrutin. Am văzut ultimele declaraţii ale şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, care vorbea despre o lume intrată într-o perioadă de tranziţie, lume care se confruntă cu schimbarea epocilor, redistribuirea echilibrului global. Pe de o parte este Rusia cu aceste ambiţii, pe de altă parte o Ucraină care a votat cu un vot pro occidental. Ce ar putea urma?
Oazu Nantoi: „Eu consider că din punct de vedere strategic, Putin şi regimul lui
Rusia a distrus acel sistem de securitate internaţională care a fost clădit cu atâta migală după cel de-al Doilea Război Mondial...
Putin au pierdut lamentabil. Domnul Lavrov poate să vorbească, dar mai bine ar fi tăcut. Anume, Rusia a distrus acel sistem de securitate internaţională care a fost clădit cu atâta migală după cel de-al Doilea Război Mondial şi s-a ajuns la o situaţie fără precedent, când o ţară membră a Consiliul Securităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru prima dată în perioada postbelică, anexează o parte din teritoriul altei ţări. Prin urmare, Rusia nu are decât să tacă.
Ambiţiile Rusiei sunt evident exagerate în comparaţie cu potenţialul ei real. Întrebarea este aceeaşi, în ce măsură poporul Ucrainei va fi în stare să se consolideze, ca aleşii din Rada Supremă împreună cu preşedintele Poroşenko, care a fost ales la 25 mai, în ce măsură vor fi ei în stare să de-a start unor reforme radicale care vor asana statalitatea Ucrainei, şi pe această cale, Ucraina să devină un exemplu pozitiv pentru cetăţenii ruşi. Asta este miza cea mare.
Totodată, eu consider că ucrainenii nu trebuie să se gândească la concurenţa cu Rusia, ei trebuie să se gândească la propriul destin,deoarece doar prin combaterea corupţiei şi consolidarea statului de drept democratic, poate fi îmbunătăţită situaţia fiecărui cetăţean al Ucrainei şi pot fi create precondiţiile pentru restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată.”
Europa Liberă: Pierderea Crimeii și împiedicarea votării normale în regiunile separatiste din est, unde violențele persistă în ciuda acordului de încetare a focului, va face ca noul legislativ să aibă numai 424 de locuri ocupate, iar celelalte 26-27 vor fi lăsate goale. Asta ce dificultăţi ar putea genera, din punctul dumneavoastră de vedere?
Oazu Nantoi: „Eu consider că cel puţin în faza incipientă a activităţii acestei Rade, dificultăţi nu vor exista, deoarece noi vedem că au biruit partidele pro-europene, pro-ucrainene. În Ucraina, sistemul electoral este unul mixt, 225 de locuri se aleg de pe lista de partide în baza sistemului proporţional, iar cealaltă jumătate a Radei se alege pe circumscripţii uninominale şi din această cauză nu este componenţa deplină a Radei. Dacă această unitate se va eroda pe parcursul activităţii acestei Rade, timp de patru ani, atunci da, lipsa acestor locuri ar putea să constituie un element neplăcut care ar putea să erodeze majoritatea. Dar eu sper, totuşi, că responsabilitatea care ar trebui să planeze asupra tuturor aleşilor, nu va admite aceste scindări şi lipsa acestor deputaţi din Rada Supremă nu va afecta negativ activitatea ei.”
Europa Liberă: Între timp, în toată Ucraina mulți cetățeni se declară dezamăgiți deja de ritmul de melc al reformelor care ar trebui să le ridice nivelul de trai. Cum ar putea evolua aceste dispoziţii din punctul dumneavoastră de vedere, există riscul unor noi proteste, ce s-ar putea întâmpla?
Oazu Nantoi: „Situaţia este de aşa natură, că nivelul de trai în Ucraina este afectat de două componente. Prima, este faptul că Ucraina, după destrămarea URSS, nu a purces la realizarea reformelor liberale şi în domeniul economic. Şi sectorul industrial, energetic al Ucrainei este sub mai multe aspecte necompetitiv şi se cer anume investiţii serioase pentru modernizarea lui. Pentru aceasta se cere o guvernare transparentă, onestă, se cere combaterea corupţiei.
Totodată, este evident că una dintre componentele planului Putin este de a provoca nemulţumiri în Ucraina prin agravarea situaţiei social-economice şi financiare, deci Ucraina se află într-o stare de război, inflaţia este galopantă. În mod normal, asta înseamnă scăderea nivelului de trai, hrivna s-a devalorizat, ce-i drept şi rubla rusească se prăbuşeşte vertiginos, dar oricum, inflaţia este mare.
Din această cauză, sigur că pe de o parte guvernarea este obligată să fie onestă şi transparentă în dialog cu propria populaţie. Dar totodată, să purceadă la realizarea unor reforme logice şi care vor fi susţinute de societate, chiar dacă în unele situaţii ele vor fi dureroase. În asemenea situaţii, totul depinde de atitudinea societăţii faţă de agresiunea Federaţiei Ruse, dar această agresiune nu poate fi o scuză pentru ineficienţa guvernării, aşa că este un proces foarte complicat, multidimensional şi eu sper că clasa politică din Ucraina, totuşi, va trage concluziile din lipsa reformelor reale, timp de peste 20 de ani şi Ucraina va depăşi această fază extrem de dificilă în existenţa sa, în calitate de stat independent.
