Discursul ținut și în limba română de președintele ucrainean Petro Poroșenko vineri, la Cernăuți, a făcut impresie în presa de la București. Mai multe ziare au preluat relatarea Agerpres care declarase la rândul ei surse media de la Chișinău. În România liberă se precizează că e vorba de o alocuțiune susținută în utima zi de campanie electorală la Universitatea Națională din Cernăuți și că liderul de la Kiev a subliniat ironic: „Vreau să mulțumesc pe această cale statului rus, pentru că prin politica sa ne-a făcut să fim mai uniți". Cu alte cuvinte, prin politica agresivă față de Ucraina, Rusia ar fi contribuit la unificarea poporului ucrainean. România liberă reamintește că în această regiune din Nordul Bucovinei circa 20% dintre locuitori au rădăcini românești, iar limba română poate fi auzită pe stradă.
Pe același subiect, cotidianul Adevărul amintește și împrejurarea în care a lăsat pentru prima oară Poroșenko să se vadă că știe românește: a fost în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din 26 iunie, când a ţinut să îi mulţumească deputatului Valeriu Ghileţchi de la Chişinău. Poroșenko s-a născut la Bolgrad, localitate de la granița cu Basarabia și care s-a aflat până în 1940 în componența României. Discursul de la Cernăuți și opțiunea de a folosi și limba română vin, se mai arată în Adevărul, „pe fondul unei politici agresive de deznaţionalizare, continuată de statul vecin după destrămarea Uniunii Sovietice. Localizaţi în trei regiuni mari (sudul Basarabiei - Bugeac, nordul Bucovinei şi Transcarpatia - Maramureşul istoric), românii din Ucraina au fost separaţi artificial de către Kiev în români şi moldoveni”. Autorul articolului se întreabă însă dacă gestul lui Poroșenko poate fi considerat un semnal că limba română își va reintra în drepturi. „Dacă nu ca un lucru normal, - spune jurnalistul, - măcar ca o recompensă pentru susţinerea pe care România a dovedit-o în timpul agresiunii ruseşti din estul Ucrainei şi pentru sacrificiul uman făcut de soldaţii etnici români participanţi la conflict”.
România liberă publică și un interviu cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer. El spune că „relațiile dintre București și Kiev s-au îmbunătățit nu din cauza situației complicate de pe teren, ci fiindcă România a susținut corect «suveranitatea, integritatea teritorială» și «inviolabilitatea frontierelor de stat ale Ucrainei». Astfel, după ani de zile de negocieri, cele două părți au putut semna tratatul privind micul trafic de frontieră”. Diplomatul ucrainean crede că peninsula Crimeea se va putea întoarce între granițele Ucrainei dacă țara se întărește economic și politic, astfel încât să devină foarte atractivă și pentru locuitorii de acolo.
Cu câteva zile înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, care vor avea loc duminică 2 noiembrie, candidatul stângii Victor Ponta este criticat chiar dinspre stânga. Ovidiu Șimonca, de la Observator Cultural, scrie în ultimul număr: „Dacă Victor Ponta va pierde alegerile, asta nu se va datora «dezvăluirilor» lui Traian Băsescu privitoare la «ofiţerul acoperit», ci situaţiei din partid. (...), din păcate, PSD nu s-a reformat într-o stângă autentică, a ajuns un partid în care fiecare face ce vrea, premierul nefiind un lider de partid, ci un personaj avid de imagine, fără o doctrină, fără un crez, fără o morală”.
