Deputata Ana Guțu este prezentă pe site-ul ziare.com cu un interviu realizat pentru această publicație on-line de Platforma Unionistă Acțiunea 2012. Ana Guțu precizează că nu mai candidează pentru Parlamentul de la Chișinău și se va retrage la catedră. Opiniile domniei sale sunt astfel neobișnuit de tranșante: neutralitatea Republcii Moldova, înscrisă în Constituție, ar fi „o prostie”. Apoi: pentru că Rusia poate anexa Moldova în câteva ore, cum a procedat în Crimeea, țara nu are altă soluție decât unirea cu România, iar de această realitate și-ar fi dat seama și mulți moldoveni. Reporterul avansează cifra de unul din doi moldoveni, iar parlamentarul nu o amendează, ci o explică. Motivul principal al acestei importante modificări de percepție ar fi amenințarea acută reprezentată de Rusia, după cele întâmplate în Ucraina. Reunificarea celor două state a devenit într-adevăr subiect de dezbatere în România, mai spune Guțu, dar ar fi de depășit stricta dezbatere de campanie electorală. Subiectul ar trebui abordat ca proiect constituțional și ca strategie, deci România ar trebui să-și modifice Constituția în așa fel încât să facă posibilă unirea. Asta nu se poate face peste noapte, oricum nu în următorii 4-5 ani - rezultă din interviul de la ziare.com. Deputata Ana Guțu se referă și la alegerile prezidențiale din România. În opinia sa, alegătorii din Republica Moldova sunt conștienți că soarta țării lor depinde mult de viitorul președinte român. În plus, ideea reunificării are încă de depășit obstacole consistente: pe ambele maluri ale Prutului lipsește o voința politică pragmatică, iar în Moldova încă nu s-a atins o masă critică de susținători ai unirii care să se poată exprima convingător într-un eventual scrutin, se spune în interviul publicat de ziare.com.
Un articol publicat pe blogurile Adevărul de Alexandru Grumaz indentifică motivul principal al evoluțiilor din Ucraina în corupție. Ucraina a fost prima dintre țările Comunității Statelor Independente care a trecut pașnic prin alegeri libere, spune comentatorul, numai că transferul de putere s-a făcut în interiorul aceluiași sistem, de la un grup la altul. Puterea era deținută de un singur partid, astfel încât nomenclatura de partid a fost treptat înlocuită cu una economică. Astăzi Ucraina este o țară divizată şi cu teritorii care nu-i mai aparţin. Alexandru Grumaz pune acest caz în contextul țărilor europene din fostul bloc comunist care în ultima perioadă înclină, din nou, către Moscova: Ungaria, Slovacia, Cehia, Bulgaria, chiar și Polonia, mai nou. Comentând articole din presa americană, bloggerul de la Adevărul amintește de scrisoarea trimisă președintelui american Barack Obama de mai mulți lideri din Est, între care Vaclav Havel și fostul președinte român Emil Constantinescu. Scrisoarea îl avertiza pe liderul de la Washington de riscurile pe care le incumbă aşa-numita „resetare” a relațiilor cu Moscova. Era evocat, arată autorul articolului, „pericolul instabilităţii regiunii Centrale şi de Est a Europei în faţa expansiunii ruse” și se avertiza asupra faptului că „Rusia foloseşte o agendă revizionistă a secolului al XIX-lea cu tactici şi metode pentru secolul al XXI-lea”.
