Linkuri accesibilitate

Opțiunea occidentală și opțiunea răsăriteană înaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie


Valentina Ursu în dialog cu mai mulți locuitori de la Odaia, cu primărița Elena Dobzeu și cu profesorul Mihai Cernencu.

Rezultatele unei noi cercetări de opinie, realizată de Asociația Sociologilor și Demografilor, arată o creștere semnificativă a celor care apreciază drept negative relațiile moldo-ruse din ultimul timp. Cu toate acestea, numărul celor care sprijină aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan se menține constant, fiind aproape egal cu numărul adepților vectorului european. Despre opțiunea europeană și cea estică de dezvoltare a statului înaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Tot mai multe voci sugerează că integrarea europeană este un factor major de întărire a democrației, a respectului pentru drepturile omului și libertățile cetățenești, a statului de drept, de ridicare a nivelului de trai și modernizare a infrastructurii și economiei în general, de promovare a toleranței și bunei înțelegeri între oameni.

La Odaia, o localitate care face parte din comuna Șișcani, raionul Nisporeni, am discutat cu mai mulți localnici despre viitorul satului și statului. Sătenii vorbesc mai degrabă despre griji și necazuri, dar și despre direcția în care ar trebui să se orienteze Moldova.

*

„Cel mai probabil, noi avem nevoie de UE, decât UE de noi. Pentru UE noi nu suntem decât forţă de muncă ieftină şi, probabil, o nouă piaţă de desfacere a produselor lor.”

Europa Liberă: Moldovenii de ce îşi doresc această apropiere de UE?

„Pentru că se va ridica standardul de viaţă la un nivel mediu de trai în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar aceasta trebuie să fie contribuţia Bruxellesului sau a cetăţenilor Republicii Moldova?

„Logic ar fi să fie contribuţia moldovenilor ca să ajungem la un standard mediu european ca să ne accepte ei în uniune. Cu ceea ce pot autorităţile de la Bruxelles să contribuie este să facă nişte investiţii. Dar le vor face atâta timp cât vor vedea că merită şi nu vor fi cheltuite în zadar şi în mod corupt.”

Europa Liberă: Eşti tânăr. Ce vârstă ai?

„24 de ani.”

Europa Liberă: Îţi vezi viitorul într-o Moldovă europenizată?

„Poate un viitor nu prea apropiat, probabil, peste 15-20 de ani.”

Europa Liberă: De ce aşa de mult?

„Este o cifră încă foarte optimistă. Pentru că este foarte greu să schimbi mentalitatea unei întregi naţiuni ca să o aduci pe calea cea bună şi spre dezvoltare şi prosperare atât economică, cât şi culturală. Cum spuneam, nu este atât de uşor să combaţi fenomenul corupţiei, că deja a intrat în sânge şi nu cred că va fi atât de uşor. De partea cealaltă a Prutului, în România, s-a manifestat acelaşi fenomen, însă, spre uimirea mea, autorităţile de la Bruxelles le-au acordat încredere şi i-au acceptat. Ceea ce ţine de Moldova, aceasta va fi cu mult mai greu de făcut. Dar dacă dorim să ne integrăm în UE, atunci va trebui să o facem.”

„Lege trebuie. Să avem de lucru, să avem ce produce, vinde. Dar ne-au dat democraţie şi gata: fă ce vrei, cum vrei aşa învârteşte-te, aşa trăieşte.”

„Ar trebui să fim puţin mai bogaţi, să avem unde lucra şi cu ce trăi.”

„Oamenii sunt cam scârbiţi pe viaţă. Te scoli dimineaţa cu probleme şi te culci cu probleme.”

Europa Liberă: Când vă sculaţi dimineaţa?

„În jurul orei șase.”

Europa Liberă: Şi imediat la ce gând vă duceţi?

„Ce să fac.”

Europa Liberă: Aveţi loc de muncă?

„Nu.”

Europa Liberă: Nu lucraţi?

„Prelucrez cota de pământ.”

Europa Liberă: Câţi bani i-ar trebui unei familii ca să se descurce?

„Cred că 10 mii pe lună pentru a putea trăi normal o familie din patru persoane.”

Europa Liberă: Pustiesc satele? Pleacă lumea?

„Foarte multă.”

Europa Liberă: Unde pleacă?

„În Italia, Cehia, Portugalia, în toate ţările sunt plecaţi. La noi este greu, au rămas pământurile în pârloagă, nimeni nu vrea să le lucreze, pentru că nu au tehnică. Eu am ajuns la 76 de ani şi am cotă.”

Europa Liberă: Aveţi pe cineva plecat peste hotare?

„Nora este în Italia.”

Europa Liberă: Dar aveţi şi fecior plecat?

„Da, în Moscova. A plecat pentru trei luni, e mai aproape, ca să poată veni mai des acasă să ne ajute.”

„Este greu la ţară, foarte greu. Am fiică plecată la Moscova, rude în Portugalia. Vin, stau puţin şi pleacă. Înseamnă că acolo este mai bine, dacă aici nu vor să rămână. Acolo câştigă mai mulţi bani.”

„Ei vor în Europa, dar să mărească leafa. Cu 700 de lei în Europa ce să faci? În Moldova cresc preţurile, dar în Europa mâncarea este mai ieftină decât la noi. Cei care vin de la Italia zic că preţurile sunt foarte mari.”

„Sunt mic antreprenor.”

Europa Liberă: Şi cum e să dezvolţi o afacere în Moldova?

„Este greu, dar sunt multe perspective şi oportunităţi.”

Europa Liberă: De ce este greu?

„Pentru că nu este suport stabil din partea guvernului, sunt multe bariere, birocraţii.”

Europa Liberă: Birocraţia în ce ar consta?

„La noi mai trebuie modificate unele legi, de încurajat tinerii să-şi deschidă propriile afaceri. Pentru că mai mult se descurajează, suntem restricţionaţi să avem libera creaţie în domeniul afacerilor.”

Europa Liberă: Republica Moldova are nevoie de Uniunea Europeană sau Bruxellesul de Republica Moldova?

„Mai mult Moldova de UE.”

Europa Liberă: De ce?

„Ca să ne schimbăm spre bine, să trăim mai bine.”

Europa Liberă: Între cum gândesc părinţii şi cum gândeşti tu este o diferenţă?

„Nu este diferenţă. Pentru că şi ei, ca şi mine, au gândire pro-europeană. Poate şi felul în care ei au învăţat este mai diferit de ceea ce învăţăm noi acum.”

Europa Liberă: Cum vezi viitorul Moldovei în UE?

„Încă nu-l văd. Va dura mult timp până atunci. Mai întâi mentalitatea trebuie schimbată.”

Europa Liberă: Este o mare diferenţă între mentalitatea din Occident şi cea pe care o avem noi aici, moldovenii?

„Da. Fiecare trăieşte într-un mediu diferit.”

Europa Liberă: Este adevărat că tineretul şi-ar dori mai mult această integrare europeană şi vârstnicii ar fi mai mult nostalgici după fosta URSS?

„Tinerii vor să plece cât mai repede din ţară, să aibă facilităţi cât mai mari.”

Europa Liberă: Şi atunci cine face viitorul european al Moldovei aici, acasă?

„Noi, tinerii care plecăm peste hotare, trebuie să-l facem. Trebuie să ne gândim foarte bine atunci când plecăm, să avem în gând să revenim acasă, să aducem o schimbare bună.”

„Cei care au văzut lumea, au făcut studii peste hotare, cred că ei, după 40 de ani, sunt copţi, trecuţi prin mai multe, ar putea face ceva. Bătrânii sunt mai mult conservatori, dă-i o pace şi îţi dă două, te mângâie cu vorba. Tatăl meu, spre exemplu, ce poate să-mi promită? El ţine una, că a fost mai bine înainte. Îi răspund că a fost tânăr, de aceea i s-a părut că era mai bine.”

„Trebuie să avem încredere în noi şi să facem paşii aceea de care este nevoie, ca să curăţim politica de corupţie, de oameni neoneşti şi oameni care mai mult aduc neîncrederea în politică.”

*

Cei care vor câștiga alegerile din 30 noiembrie ar trebui să se gândească mai mult la cetățeanul necăjit care a pierdut încrederea în politicieni și în structurile statului. Guvernații ar trebui să facă mai mult ca satele Moldovei să se europenizeze. Este opinia doamnei Elena Dobzeu, primarul satului Grozești din raionul Nisporeni, care afirmă că localnicii au făcut deja alegerea.

Elena Dobzeu: „La mine în sat nu este o divizare, noi deja ne-am ales drumul – pro-Europa. Şi mergem spre Europa, toată lumea este pentru Europa. Credem că nu vom fi dezamăgiţi şi rezultatele alegerilor contăm să fie cele dorite.”

Europa Liberă: Când vorbiţi de acest parcurs european, cum înţelege omul simplu, cel de la firul ierbii, ce avantaje aduce această apropiere a Moldovei de UE?

Elena Dobzeu: „Cel de la firul ierbii nu prea a pătruns în esenţa lucrurilor. Poate să meargă, cum spunea mama mea, în huietul lumii. Şi dacă lumea se duce încolo, hai şi noi cu dânsa, să nu rămânem de cârd. Dar vorbesc de potenţialul intelectual, de materia cenuşie pe care o mai avem la ţară, lumea intelectuală, un medic, un profesor, un funcţionar public.”

Europa Liberă: Dar se pare că şi intelectualii sunt rătăciţi?

Elena Dobzeu: „Nu. Eu nu vorbesc de intelectuali rătăciţi. Îşi aduc aportul şi la dezvoltarea satului, a comunităţii noastre, sunt sigură că ei au viziune europeană.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să explici lumii că o eventuală aderare a Moldovei la UE va însemna altceva decât anii din trecut, când Moldova a făcut parte din URSS, tot o uniune?

Elena Dobzeu: „Ne străduim să nu venim cu nişte comentarii false şi să le spunem că, dacă mergem spre Uniunea Europeană, ni se deschid munţii de aur. Nu. Noi vrem să transmitem mesajul corect. Noi vrem un partener şi vedem un partener. Ce înseamnă parteneriat între noi şi Uniunea Europeană? Aceasta înseamnă contribuţia din partea unora şi a altora. Noi nu suntem cei care aşteptăm ca ei să vină şi mâine să ne zică că trăim mai bine. Suntem conştienţi de faptul că şi noi trebuie să ne străduim să muncim, să ne implicăm în rezolvarea problemelor comunităţii. Şi ei sunt acei care ne acordă o mână de ajutor.”

Europa Liberă: Totul începe de la schimbarea mentalităţii.

Elena Dobzeu: „Care, de fapt, se face foarte greu.”

Europa Liberă: De ce lumea mai ţine la mentalitatea veche şi nu acceptă noul?

Elena Dobzeu: „Poate, vorba poetul, că noi locului ne ţinem, cum am fost aşa rămânem. Dar cu încetul, cu încetul…”

Europa Liberă: Despre Grozeşti, ca o localitate europeană, se poate vorbi? Sau încă e devreme?

Elena Dobzeu: „Suntem pe calea cea dreaptă. Şi, cum ziceam, sper să nu rătăcim drumul.”

Europa Liberă: Ce proiecte au prins rădăcini aici?

Elena Dobzeu: „Proiectul de renovare a sistemului de irigare, 8 milioane 200 de mii de dolari.”

Europa Liberă: Din partea americanilor?

Elena Dobzeu: „Da. Suntem foarte bucuroşi că avem acest proiect. Apa pentru irigare o vom avea la 1 septembrie 2015, dar apă potabilă, avem 5 milioane de la Uniunea Europeană, 3 milioane din Austria, 800 de mii de euro de la elveţieni, vom avea la 1 septembrie 2016.”

Europa Liberă: Apă din Prut? Fiindcă Prutul este la o aruncătură de băţ.

Elena Dobzeu: „Da. Prin tratarea apei. Dacă lumea nu era încrezută, atunci astăzi, când demarează proiectele, suntem la etapa de implementare, o parte dintre ţevile pentru apă potabilă au fost deja îngropate, acum se lucrează la repararea clădirilor, staţia de pompare, staţia intermediară, cum spunem noi, de rangul, de la nucii lui Andrei Lupu şi în sat. Câţi oameni băştinaşi avem, probabil, atâţia şi străini, avem şi francezi, şi români, din Bosnia, Herţegovina angajaţi în câmpul muncii. Noi deja am devenit găzdaşi, avem la gazdă foarte mulţi muncitori.”

Europa Liberă: În gazda satului?

Elena Dobzeu: „În gazda satului foarte mulţi muncitori din ţările europene la aceste două proiecte.”

Europa Liberă: Dar braţele de muncă de la Grozeşti au plecat peste hotare, multă lume este plecată din sat.

Elena Dobzeu: „Comparativ cu satele vecine, mai puţini, pentru că ai noştri sunt angajaţi în câmpul muncii la Bihoria Nisporeni, la Codreanca Nisporeni.”

Europa Liberă: Doamnă primar, dar cei plecaţi nu mai revin. De ce nu este bătută cărăruşa pentru cei care ar trebui să se întoarcă?

Elena Dobzeu: „Suntem cu speranţa că vor reveni. Ei spun că vor reveni. Dacă vom avea câmpurile irigate, vom putea deschide afaceri mici şi mijlocii. Dacă vom avea şi apă potabilă, condiţii, cel puţin decente, de trai vom reveni. Ziceau că drumul nu este bun. Dar acum suntem la proiectul de reabilitare a drumului, jumătate din drumul de patru kilometri două sute de metri, care trece de-a lungul localităţii, am ajuns în centrul satului cu drumul reparat. Ei spun că vor reveni, dar trebuie să avem condiţii. Cât stai locului, într-adevăr locului ne ţinem.”

Europa Liberă: Cei care au plecat spun că nici nu au visat că în Moldova sau, mai degrabă, la Grozeşti pot câştiga o mie de euro pe lună pentru un job, aşa cum câştigă în ţările membre UE.

Elena Dobzeu: „Nici nu au fost create condiţii. Dar poate pe parcurs, poate peste 10 ani, peste 20 de ani vor câştiga şi la noi, trebuie să se implice. Fiindcă nici acolo nu le-a fost uşor. De curând m-am întors din Austria, din regiunea Innsbruck, de la Viena, am fost într-o vizită de lucru la proiectul de reabilitare a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a raionului Nisporeni, a localităţilor Vărzăreşti, Nisporeni şi Grozeşti, şi ne spuneau şi austriecii că nici lor nu le-a fost uşor, nici italienilor.”

Europa Liberă: Şi moldoveanul ştie ce înseamnă greutate, dar văzând alte condiţii peste hotare, s-au cuibărit acolo, într-un fel.

Elena Dobzeu: „Moldoveanul trebuie să revină acasă şi să se implice în renovarea, schimbarea comunităţii şi apoi a întregii ţări. Mai avem mentalitatea aceasta că poate cineva va face şi vom veni de-a gata. Eu îi chem să vină acasă şi să se implice. Eu am nevoie de forţă de muncă la toate proiectele pe care le avem – şi la construcţia pieţei agricole, am început construcţia unui drum de un kilometru, din banii fondului rutier, în partea satului nou, Bereaza, cum îi spunem, unde s-au construit case cu 15 ani în urmă. Îi chem să vină să pună umărul, să contribuie, să se implice. Numai aşa vom putea realiza ceva. Dar dacă lăsăm un primar şi cu majoritatea locuitorilor, alegătorilor, la ziua de azi ştiu că sunt 1818 alegători şi toţi trecuţi de vârsta de 50 de ani, atunci mari succese şi mari realizări nu vom avea.”

Europa Liberă: Doamnă primar Dobzeu, apropierea Moldovei de UE înseamnă îndepărtarea ţării de Federaţia Rusă? Sau cum ar trebui în continuare să fie relaţia dintre Moldova şi Federaţia Rusă?

Elena Dobzeu: „Poziţia mea este să trăim prieteneşte cu toată lumea. Pentru că a ne certa şi a fi conflictuali nu dobândim nimic din aceasta.”

Europa Liberă: Bine, dar această amiciţie trebuie să fie împărtăşită şi de partenerul rus.

Elena Dobzeu: „Da, dar pentru ca şi cel european, şi cel rus să-ţi devină un partener, în primul rând trebuie să ai o imagine de un bun partener şi eşti un partener care nu vii doar să ceri, dar mai contribui cu ceva. Eu sunt pentru a fi parteneri, să colaborăm, să conlucrăm.”

Europa Liberă: Dar de ce frânează cooperarea dintre Chişinău şi Moscova?

Elena Dobzeu: „Politicul îşi spune cuvântul. Până la urmă, totul depinde de om, cine este la conducere şi cum vede lucrurile.”

Europa Liberă: De la Grozeşti au plecat mulţi săteni şi în Rusia la muncă?

Elena Dobzeu: „Da, avem. În vizorul lor este Rusia, de acolo ne vine lucoarea, de la Răsărit. În mentalitatea lor încă este Rusia, fiindcă ei au 10-15 ani de când lucrează şi se hrănesc de acolo.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, şi satul Grozeşti a fost afectat de embargoul impus de către Federaţia Rusă pentru mărfurile moldoveneşti.

Elena Dobzeu: „Da. Fiindcă suntem parte componentă a Moldovei. Şi dacă statul este afectat, înseamnă că şi noi am fost afectaţi. Se vorbeşte mult între săteni despre cum a procedat Federaţia Rusă, că nu au unde vinde merele, unii spun că ar trebui să fim şi noi mai loiali.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă această loialitate?

Elena Dobzeu: „Să nu fim agresivi, să nu răcnim, ţipăm întruna că vrem unire cu Europa şi mai mult nu vrem să auzim de nimeni. Trebuie să avem loialitate şi faţă de cel din partea europeană, cu ochii spre Uniunea Europeană, şi loiali faţă de ruşi.”

Europa Liberă: Percepţia locuitorului de la sat despre conflictul dintre Ucraina şi Rusia care e?

Elena Dobzeu: „De compătimire a poporului ucrainean şi, totodată, de o vigilenţă şi o temere din partea unora să nu se repete ceea a fost pe Nistru.”

Europa Liberă: Este comparabil ceea ce s-a întâmplat în estul Moldovei în 1992, mă refer la conflictul transnistrean, şi la ceea ce se întâmplă în Ucraina, transnistrizarea ţării vecine?

Elena Dobzeu: „Nu pot să spun.”

Europa Liberă: Ziua de mâine o vedeţi în ce culori?

Elena Dobzeu: „În roz. Aceasta însemnând mai bine mâine decât azi. Sper să câştige la alegeri cei care sunt astăzi la guvernare.”

Europa Liberă: Dar promisiunea electorală mai este una credibilă? Pentru că foarte mulţi alegători s-au decepţionat, zic că nu mai au încredere în instituţiile statului, în clasa politică. Ce înseamnă acum să vii şi să promiţi votantului, iarăşi, salariu bun, pensie majorată?

Elena Dobzeu: „Nu cred că mai are ecou. Dar nici nu mai vine nimeni, niciun partid nu mai vine să facă promisiunile acestea.”

Europa Liberă: Şi atunci ce votează cetăţeanul?

Elena Dobzeu: „Au platforme cu obiective mai reale şi mai realizabile, apropiere de cetăţeni, o viaţă mai bună – „Înainte Moldova! Creşte Moldova!” etc. Dar deja de pensii de 500 de euro nu mai spune nimeni, că nu este credibil. Nici cel cu pâinea de 16 copeici şi salamul de o rublă. Nu mai crede lumea, nu mai are nicio credibilitate.”

Europa Liberă: Care promisiuni acum insuflă încredere cetăţeanului?

Elena Dobzeu: „Aderarea la Uniunea Europeană şi calea liberă spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Regimul liberalizat de vize...

Elena Dobzeu: „Da. A dat noi forţe şi optimism.”

Europa Liberă: Ce fac grozeştenii? Pleacă şi revin sau pleacă ca să nu mai revină?

Elena Dobzeu: „Care şi cum, ca în întreaga ţară. Dar dacă cu 10 ani în urmă plecau cetăţenii care deja erau aşezaţi, aveau familie, casă, masă, copii, lăsau copiii, acum pleacă tinerii. Era o mare bucurie, chiar noi, de la Grozeşti, fala noastră erau absolvenţii liceului, cu media foarte mare, toţi au intrat la facultate, ca acum să ne dăm seama că niciunul nu s-a întors acasă. Ei pleacă şi pleacă foarte mulţi.”

Europa Liberă: Aceasta însemnând exod de creier? După exodul braţelor de muncă, acum e exod de creier?

Elena Dobzeu: „Da, aşa este. Şi dacă înainte mergeau în Italia, Spania, acum în America, Canada, Anglia, s-au deschis noi căi, se duce unul, vine altul.”

Europa Liberă: Pun preţ moldovenii pe libertate?

Elena Dobzeu: „Foarte mare. Dar oare cine nu ar pune preţ pe libertate şi democraţie? Numai că ar trebui să o înţelegem corect. Libertatea nu în sensul de haotism, libertatea nu în sensul că fac

Ne bucurăm de libertatea presei. Când a mai avut posibilitate ţăranul nostru să-şi spună păsul şi cuvântul şi să fie auzit de o ţară întreagă şi nu numai?

ceea ce vreau. Libertatea tot are o măsură, limite. Trebuie să fie libertate. Ne bucurăm de libertatea presei. Când a mai avut posibilitate ţăranul nostru să-şi spună păsul şi cuvântul şi să fie auzit de o ţară întreagă şi nu numai? De aceea, apreciez foarte mult faptul că avem libertatea presei, libertatea circulaţiei. Este şi libertatea afacerilor. Mai este încă pachetul de documente care este o barieră şi restricţie pentru multă lume, prea sofisticat la ziua de azi. Dacă ar fi puţin mai simplificat, cred că afacerile mici şi mijlocii la ţară vor creşte ca ciupercile după ploaie.”

Europa Liberă: Şi ce mai condamnă des lumea, că prea lent se luptă cu flagelul numit corupţie?. Aceasta macină satul, statul? Este nevoie să fie stârpită corupţia?

Elena Dobzeu: „Da. Şi ca să intrăm cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Condiţia de bază este aceasta, să fim un stat bazat pe drept, unde se respectă justiţia şi drepturile omului, aceasta este o condiţie de bază. Şi cred că aici vom avea mai multe piedici...”

Europa Liberă: Alegătorul îl va taxa pe cel corupt acum la alegeri?

Elena Dobzeu: „Nu ştiu, nu pot spune. Nu ştiu dacă îl va taxa pe cel corupt, pentru că nu ştiu dacă îl cunosc pe cel care este corupt. Este greu de spus. Vorbeşte de corupţie cetăţeanul care a fost implicat în nişte dosare şi a ajuns până la justiţie, până la Procuratură, chiar şi la Inspectoratul de Poliţie, acela se întoarce şi spune: „Doamne, dumnezeule, ce corupţie, ce birocratism.”.”

Europa Liberă: Reformele scârţâie sau chiar s-au implementat şi pot da şi rezultate?

Elena Dobzeu: „Eu văd reforma în învăţământ. O aplaud şi sunt de acord. Nu văd reforma în poliţie. De când este reformă în poliţie, am rămas fără şef de post. Reforma în medicină nu o văd. În agricultură, odată cu proiectul pentru irigare, mai mult se vorbeşte, mai mult se discută despre „Provocările Mileniului”. Dar sunt sectoare, sunt instituţii de stat...

Europa Liberă: Doamnă primar, dar de ce ar trebui europeanul şi americanul să ajute mai mult moldoveanul, decât ar trebui să se ajute chiar el, cetăţeanul Republicii Moldova?

Elena Dobzeu: „Este obişnuinţa moldoveanului, cineva să-l ajute. Noi suntem din aceia care mai aşteptăm încă ajutorul. Dar odată ce se declară că ne sunt prieteni, bine, atunci prietenul la nevoie se cunoaşte.”

*

Făceam trimitere la un studiu dat publicității de Asociația Sociologilor și Demografilor care sugerează că percepțiile pozitive ale moldovenilor despre relațiile moldo-ruse descresc pe măsură ce Rusia impune noi restricții Moldovei. O cincime dintre respondenți cred că, pe fundalul crizei ucrainene, relațiile cu Moscova se vor înrăutăți și mai mult, ceea ce va frâna soluționarea conflictului transnistrean. Un număr aproape egal din cei chestionați cred, dimpotrivă, că relațiile cu Rusia se vor îmbunătăți, iar Moldova fie se va integra în Uniunea Vamală, fie se va uni cu Federația Rusă. De ce Moldova, după 23 de ani de la proclamarea independenței, se mai zbate între Est și Vest, l-am întrebat pe politologul Mihai Cernencu, doctor conferențiar universitar, șef al Catedrei relații internaționale și politologie la Universitatea Liberă Internațională.

Mihai Cernencu: „Opţiunea Est nu dă nimic poporului şi Republicii Moldova. Eu aş dori să-mi arate din Est măcar un singur proiect care a ajutat cetăţeanul nostru. Pe mine mă interesează opţiunea europeană, această opţiune pentru noi este o opţiune de perspectivă. Eu doresc această opţiune pentru copii şi nepoţii mei, care acum sunt mici, să spună în viitor: „Uite bunelul nostru, tăticul nostru ce a decis şi ce a făcut pentru noiʾ.”

Europa Liberă: Pentru statul Republica Moldova pe cât de păguboasă este această scindare a societăţii între cei care vor ca Moldova să meargă cu Estul şi cei care vor să meargă ţara cu Vestul?

Mihai Cernencu: „Ea este păguboasă pentru întreg statul Republica Moldova.”

Europa Liberă: De ce este păguboasă?

Mihai Cernencu: „În primul rând pentru că noi avem Ucraina, care şi-a ales opţiunea sa. Noi astăzi nu putem să ne ducem prin cosmos să facem comerţ cu Federaţia Rusă. În al doilea rând, Ucraina şi-a ales vectorul său. Noi suntem sortiţi, datorită aşezării geografice, suntem în centrul Europei, să avem această opţiune. Şi apoi, statul Republica Moldova, integrându-se în Europa, îşi poate păstra, în primul rând, ceea ce a acumulat pe parcursul celor 20 de ani de edificare a statului. Marea noastră problemă este că noi nu am reușit şi nici nu ne-a permis Federaţia Rusă ca să ne unim. Aţi văzut ce face? Pe găgăuzi i-a separat prin diferite metode. Pe bulgarii din sud i-a separat, cu toate că Bulgaria este membră a Uniunii Europene şi biserică ortodoxă este acolo, şi luptă împotriva corupţiei este acolo. A separat populaţia de origine rusă de la nord, de la Bălţi.”

Europa Liberă: Resetarea relaţiei dintre Chişinău şi Moscova este posibilă după 30 noiembrie?

Mihai Cernencu: „Nu este posibilă. Rusia şi-a pus drept scop distrugerea Republicii Moldova. Şi toţi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă, fie că este de origine rus, român, moldovean, nu contează, ei şi-au pus drept scop distrugerea Republicii Moldova. Cum? Unica soluţie sunt embargourile pe toate direcţiile, curând nici gaz nu ne vor da, ne va salva Ucraina şi ne vor salva cei care au în subteranele lor gaze. Ucraina a fost deșteaptă și a cumpărat cinci miliarde de la Norvegia, ştiind ce se va întâmpla. Dar domnul Günther, comisarul european pentru Energie, a spus că au pregătit 25 de miliarde de euro, în caz de nu vom primi de aici, să găsim şi să realizăm această soluţie. Europenii întotdeauna au avut şi au fost cu un pas înainte.”

Europa Liberă: Ce va mai face Moscova?

Mihai Cernencu: „Moscova va încerca pe toate căile să ne mai trimită KGB-işti, va încerca să facă provocări. Unul dintre reprezentanţii care se consideră acum că a venit să ne salveze a spus că chiar, dacă va fi o majoritate fragilă, va încerca să facă un anti-Maidan aici. Aceasta înseamnă nu altceva decât un război. Iar tovarăşul Lavrov, ministru de Externe al regimului de la Moscova, a spus: „Noi preîntâmpinăm Europa să nu facă ceea ce a făcut cu Ucraina”. În primul rând, nu Europa a făcut-o, ci a făcut-o Rusia.”

Europa Liberă: Dacă aţi fi la guvernare, cu siguranţă, aţi avea alt limbaj, mai diplomatic.

Mihai Cernencu: „Nu. Eu aş avea alt limbaj dacă aş fi în politică, pentru că multe lucruri s-ar putea întâmpla. Însă eu sunt un analist politic şi un om care îşi face griji pentru acest stat, pentru această republică şi pentru elita politică.”

Europa Liberă: Dacă aţi fi la guvernare ce mesaj aţi transmite Rusiei?

Mihai Cernencu: „Dacă aş fi fost la guvernare, spre exemplu, două-trei partide care sunt la guvernare, aş lucra zilnic cu populaţia de origine rusofonă, care este sedusă de propaganda posturilor de televiziune şi care, practic, a inversat valorile acestor cetăţeni.”

Europa Liberă: În dialog cu liderul de la Moscova, Vladimir Putin, ce subiecte aţi aborda?

Mihai Cernencu: „Nimic, absolut niciun subiect. Pentru că el astăzi este inadecvat. El şi-a pus drept scop ca Statele Unite ale Americii să stea de la egal la egal cu el. Domnul Primakov, fostul ministru de Externe, care ne-a băgat pe gât statul unic, a spus într-un interviu că Rusia sigur că a călcat pe principii, a făcut acest lucru. Numai că Rusia are un mic handicap – economia rusească nu poate rezista. Ori, Statele Unite ale Americii, cu un produs intern brut de peste 16 trilioane de dolari nu poate fi egal cu Rusia, stat care are produs intern brut de 2,3 trilioane. Şi dacă vorbim de goana înarmărilor, că se va începe, Rusia, care a investit anul acesta şi în bugetul pentru 2015, până la 105 miliarde de dolari, nu poate fi comparat cu 670 de miliarde de dolari, bugetul american al apărării. Scopul Statelor Unite ale Americii nu este distrugerea Rusiei, dacă vroiau, o făceau demult. Ei vor ca acest stat să respecte dreptul internaţional şi nişte reguli stabilite după războiul rece. Ori să calci în picioare principiul suveranităţii sau suveranitatea limitată, ceea ce ne propun ei şi ne fac zi cu zi...”

Europa Liberă: Cine?

Mihai Cernencu: „Rusia. Ei ne spun că recunosc statul Republica Moldova, în acelaşi timp, au armată pe teritoriul nostru. Ne spun să fim ţară neutră şi să respectăm articolul 11 din Constituţie, dar ei continuă să-şi crească armata pe partea stângă a Nistrului. Americanii au Guantanamo, este adevărat, dar plătesc milioane Cubei pentru că menţin acest cap de pod, această insulă. Ori Rusia ce ne face? Ne-a mărit preţul la gaze. Deci, resetarea nu poate fi. Pentru că Rusia de ce a creat conflictul transnistrean? Cu scopul de a ne menţine în mrejele sale.”

Europa Liberă: Această oscilare a opţiunilor moldovenilor, când e vorba încotro să meargă Moldova, cu Uniunea Europeană sau cu Uniunea Vamală, a făcut să se ajungă la gâlceavă, la certuri în familie, între neamuri, pe stradă. Este nevoie de a calma spiritele. Cum calmăm spiritele?

Mihai Cernencu: „Acestor cetăţeni noi trebuie să le explicăm că am făcut parte din Uniunea Sovietică atâţia ani şi nu am avut prosperitate. Acum să încercăm o altă soluţie. Şi această soluţie este Uniunea Europeană. Pentru că noi suntem departe de Asia. Ori în Uniunea Euroasiatică, despre care ne spun că este fantastică, însăşi Kazahstanul, cel mai mare comerţ îl are cu Uniunea Europeană, şi nu cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: După 30 noiembrie este posibil sloganul „Unire, moldoveni” să fie pus în capul mesei?

Mihai Cernencu: „Nu cred. Noi trebuie să vorbim despre crearea naţiunii civice moldoveneşti. Nu contează ruşi, ucraineni, găgăuzi, români, noi trebuie să construim acest stat atâta timp cât ne va permite istoria, cât ne-a dat istoria. Dar noi putem construi doar cu ajutorul Uniunii Europene. Pentru că Uniunea Europeană este cointeresată să prosperăm, să luptăm cu corupţia, să întărim instituţiile statului, să avem o justiţie corectă. Spre exemplu, în România vedem retrocedările făcute de Microsoft, iar cei de la Direcţia Naţională Anticorupţie spun că pe listă mai sunt încă 4 500 de persoane din eşalonul superior şi mediu, care se vor duce pe la Rahova, după gratii.”

XS
SM
MD
LG