Moldovenii cu cetăţenie română au votat şi ei în alegerile prezidenţiale de ieri din România. Favoritul moldovenilor a fost actualul premier social-democrat de la Bucureşti, Victor Ponta, dar şi la Chişinău ca şi în alte capitale ale Europei cei care au vrut sa voteze au trebuit să stea la cozi mari. Cum interpretează Chişinăul votul pro-Ponta de duminică, după o perioadă lungă în care opţiunile moldovenilor cu paşapoarte româneşti se îndreptau constant spre un reprezentant al dreptei româneşti, Traian Băsescu?
În Republica Moldova, unde nu doar o participare aproape triplă la vot faţă de alte scrutine îl face diferit pe cel de duminică, ci şi felul cum s-au împărţit opţiunile, cei mai critici dintre analişti interpretează că Victor Ponta a reuşit să cucerească simpatiile moldovenilor urmare a implicării unor forţe politice locale în campania de peste Prut, dar şi a unei abordări provinciale, „egoiste” din partea votanţilor, cuplate cu o gravă deficienţă de informare. Comentând într-un editorial victoria social-democratului Victor Ponta într-o ţară care votase până acum covârşitor pentru reprezentantul dreptei româneşti, Traian Băsescu, analistul politic Nicolae Negru, bunăoară, scria astăzi că moldovenii „au hiperbolizat” interesul local şi au votat pentru politicianul care a pronunţat cel mai des cuvântul „unire”.
„Iohannis a plătit pentru decenţă”, mai crede Nicolae Negru. Pentru că nu a promis „marea şi sarea” şi nu a speculat pe tema unirii, explică el.
Partea bună ar fi, după părerea sa, că lungile cozi din faţa secţiilor de votare surprinse de camerele de luat vederi în Chişinău, Bălţi şi alte localităţi spulberă mitul că moldovenii îşi redobândesc cetăţenia română doar pentru a călători în Europa. Un mit întărit la un moment dat de cazul Irina Tarasiuc, interpreta care şi-a pierdut cetăţenia statului român după ce afirmase public că aceasta nu ar fi decât „o viză Schengen” pentru ea şi alţii ca ea, care se cred cu tărie moldoveni, şi nu români.
Un alt analist, Ion Tăbârţă de la centrul de analiză şi consultanţă politică Politicon, crede şi el că aglomeraţia de la secţiile de votare de duminică va lăsa în urmă o vreme în care se credea că moldovenii îşi revendică cetăţenia statului român doar din considerente de oportunitate.
„Faptul că cetăţenii noştri au stat ore întregi în coadă pentru a vota, este un argument forte că valorile românismului, ataşamentul de statul român se lărgeşte.”
Pe de altă parte, întâietatea unui vot pro-Ponta ar face evidentă, la părerea expertului, slăbiciunile campaniilor celorlalţi candidaţi. Victor Ponta a învins, de fapt, pentru că a preluat tacticile oponentului său Traian Băsescu în raport cu electoratul românesc din Moldova, mai observă Ion Tăbârţă:
„Totuşi, în Republica Moldova s-a votat mereu sentimental. Traian Băsescu a fost numărul unu mult timp. Dar dacă e să facem o comparaţie dintre Ponta şi Iohannis, păi Ponta este mult mai bine cunoscut peste Prut. Ponta, şi prin fapte reale, şi prin lozinca sa binecunoscută „de la vorbe, la fapte” nu putea să nu atragă simpatii în Republica Moldova. În ce-l priveşte pe Iohannis, el este un politician necunoscut în Moldova. În comparaţie cu discursurile lui Ponta, care a preluat practic practicile lui Băsescu, el a fost mai echilibrat. Să ne uităm doar pe declaraţia lui Ponta de la Alba Iulia: ca unirea o să aibă loc în 2018… Desigur că o astfel de declaraţie pro-unionistă nu putea să nu provoace simpatii la Chişinău. Cu toate că Victor Ponta mai are mult până a se bucura aici de popularitatea lui Băsescu.”
O discuţie contradictorie provocată de rezultatele acestei votări ar fi şi dacă trebuie să existe votul din afară în condiţiile în care atât de mulţi nu reuşesc să voteze. Sociologul român de la Chişinău, Doru Petruţi, a mers până acolo încât să sugereze că dacă statul nu este capabil să evite astfel de probleme, votul din afara ţării nu ar trebui să existe:
„Dacă rolul statului e de a asigură tuturor cetăţenilor din afară dreptul de a vota, nu trebuie să se întâmple ce vedem la ambasadele României, şi ale Moldovei altminteri, când sunt alegeri. Dacă vrem ca rezultatul respectiv să fie unul pe care vrem să-l considerăm corect, atunci trebuie să punem la îndemână nişte resurse care asigură toţi cetăţenii că pot vota. Şi-şi pot pune în valoare drepturile pe care le au garantate de constituţia. Dar dacă statul nu e capabil să facă asta, fie că nu are resurse, fie că nu doreşte, fie că sunt tot felul de calcule electorale, atunci să schimbăm cadrul legislativ”, explică Doru Petruţi.
Aşa sau altfel, Traian Băsescu, preşedintele român se află pe finalul unui mandat pe care l-a obţinut, spun analiştii, tocmai urmare a votului din diasporă. În Republica Moldova, care a decis să deschidă mult mai multe secţii de votare peste hotare în scrutinul din 30 noiembrie, votul din afară la fel ar putea să joace un rol hotărâtor. Potrivit unor estimări, aproximativ 5-6 mandate vor fi hotărâte în acest scrutin în afară, prin urmare discuţia despre cum asigurăm dreptul la vot al acestor cetăţenii nu ar fi lipsită de rost.
