Odată cu redeschiderea sediului Parlamentului, refăcut în urma distrugerilor din aprilie 2009, jurnaliștii moldoveni au constatat la finele anului trecut că aleșii poporului le-au pregătit o surpriză: o încăpere separată din care să relateze despre ședințe văzute pe un ecran TV imagini pregătite de tehnicienii parlamentului. După o perioadă în care se părea că unii ziariști s-au resemnat cu această îngrădire, problema revine în actualitate, grație apropierii alegerilor.
Mai mulţi jurnalişti s-au reunit astăzi la o şedinţă a Clubului de presă pentru a readuce în discuţie ceea ce ei numesc „ţarcul” de la Parlament, sau acel birou închis din care trebuie să relateze fără să vadă pe viu ce fac aleşii poporului.
După reparaţia clădirii legislativului, jurnaliştii nu mai pot urmări şedinţele în plen din loja presei, din spațiul de altă dată separat de sala ședinței de o balustradă. Noile condiţii de muncă le oferă un birou în care li se arată pe câteva monitoare imagini cu deputații din sală.
Participanţii la Clubul de presă au ajuns la concluzia că subiectul este astăzi mai actual ca niciodată, mai ales că după votarea noului Parlament interesul pentru forul legislativ va creşte, iar asta înseamnă mai mulţi jurnalişti pe metru pătrat. Presa se crede în drept să revendice condiţii minime de lucru.
Dorin Scobioală a povestit că face meserie de jurnalist acreditat în Parlament din 1997 şi că pentru reprezentanţii presei niciodată nu a fost mai complicat ca în ultimul an.
„Eu şefilor mei de la Reuters de la Londra, de la Berlin şi de la Moscova nu îndrăznesc până acum să le spun că asta este soluţia permanentă pe care ne-o propune Parlamentul Republicii Moldova şi că astfel ar trebui, în mintea lor, să lucrăm noi. În prag de alegeri sau după alegeri vom avea mulţi colegi din străinătate. În momentul în care vor vedea această modalitate barbară de comunicare a legislativului cu presa, vor uita de evenimentul pentru care au venit şi vom ajunge să ne facem de râs”.
Dorin Scobioală a spus că a fost la întâlnirea pe care au avut-o preşedintele Parlamentului Igor Corman cu ziariștii, unde demnitarul le-a promis să remedieze situaţia în două săptămâni. Jurnalistul este foarte nemulțumit de politicienii care se gândesc mai mult la comoditatea lor decât la interesul public.
„Dacă cei care au reconstruit această sală au uitat să prevadă un loc pentru presă este vina lor. Ar trebui să plătească din banii lor să reconstruim sala. Interesul primar este asigurarea transparenței activităţii Parlamentului. Din toate scuzele şi din toate explicaţiile pe care le-am văzut îşi bat capul doar de confortul şi de liniştea lor, de parcă asta ar trebui să ne intereseze pe noi, de parcă ar fi pe banii noi sau într-o prăvălie privată”.
Fotoreporterul Constantin Grigoriţă este la fel de revoltat. El susţine că accesul jurnaliştilor a fost restricţionat după ce un deputat a fost surprins de camere că ar fi avut o tentativă de trafic de influenţă:
„Au adus alte argumente că noi le sustragem atenţia cu clănţănitul aparatelor când fotografiem, că stăm la spatele lor şi obiectivele noastre le stau în spatele lor. Deşi din 2005 permanent stăteam în capul lor şi nu le încurcam la nimeni, acum ei nu vor să vedem cu ce se ocupă”.
În viziunea directorului editorial al portalului Unimedia, Dumitru Ciorici, nu doar reprezentanţii presei, dar şi societatea civilă trebuie să insiste ca jurnaliştii să aibă acces în sala ședințelor în plen a parlamentului, dacă nu unul total, măcar parţial. El explică de ce acest subiect este unul important pentru Republica Moldova:
„Din moment ce un jurnalist nu poate să ofere informaţia completă, publicul va fi parţial informat despre ce se întâmplă acolo. Am putea vorbi despre privarea dreptului de a fi informat şi poate, pe alocuri, despre dezinformare”.
În timp ce reprezentaţii presei au tunat la adresa decidenților politici, dar şi a constructorilor care au executat lucrările irosind bani publici fără noimă, şeful firmei care a reparat clădirea Parlamentului, Alexandru Guţu, spune că s-a condus de proiectul aprobat de autorităţi. De asemenea, el spune că risca să piardă licenţa de activitate dacă nu executa lucrările aşa cum au fost prevăzute în documentaţia beneficiarului, în acest caz Ministerul Construcţiilor.
„În sala de şedinţe, n-a fost prevăzut niciodată spaţiu pentru presă. Asta permanent aşa a fost. Acolo a fost un prevăzut spaţiu pentru oaspeţi, pentru cetăţenii care vin, pentru reprezentanţii guvernului”.
Europa Liberă: Ca să înţelegem corect, acesta e proiectul din 2009?
Alexandru Guţu: „Proiectul a fost mai demult elaborat. El pe urmă a fost actualizat, adus la condiţiile contemporane”.
Chiar dacă jurnaliştii nu pierd speranța să obţină accesul de altă dată în sala de ședința ca să aibă mereu în vizor pe parlamentari, şefului companiei care execută lucrările de renovare la sediul Parlamentului spune că acest lucru este puţin probabil fără modificarea proiectului inițial.
