PPRM participă în alegerile parlamentare cu sloganurile: „Hai Moldova! Fără hoţi şi sărăcie", „E timpul să întoarcem Moldova poporului!", "Gospodari pentru Moldova, bunăstare pentru popor”. În buletinul de vot este numărul 12. Pe primele cinci locuri sunt: Alexandru Oleinic, Valeriu Cosarciuc, Dumitru Sofroni, Angela Cebotari și Ian Lisnevschi. Europa Libera l-a intrebat pe liderul formatiunii de ce s-a lansat in aceasta cursa electorala un partid mic, precum PPR?
Alexandru Oleinic: „Sarcina principală este de a ajunge la putere, ca partidele care sunt la putere să cedeze locul celor care sunt în opoziţie.”
Europa Liberă: În programul electoral vă propuneţi să asiguraţi o stabilitate politică prin perfecţionarea sistemului politic. De ce este nevoie de acest lucru?
Alexandru Oleinic: „Noi avem pe parcursul ultimilor cinci ani de zile o situaţie foarte dificilă, în primul rând, cu stabilitatea politică, care s-a evidenţiat prin efortul de a alege un preşedinte de către partidele parlamentare. Şi noi considerăm că pentru a avea o stabilitate politică în Republica Moldova, trebuie să trecem la sistemul de a alege preşedintele de întreg poporul. Şi aceasta este o solicitare a cetăţenilor, care şi-au expus opinia în majoritatea sondajelor.
În afară de aceasta, Partidul Popular a colectat mai mult de 150 de mii de semnături în favoarea modificării date. Noi considerăm că totuşi pentru a responsabiliza aleşii poporului şi activitatea Parlamentului, trebuie să trecem la sistemul mixt de alegeri în Parlament, 50% trebuie aleşi pe liste electorale, iar 50% pe circumscripţii.
O problemă foarte importantă ce ţine de stabilitatea politică este depolitizarea structurilor de stat. Noi, a propos, propunem că, după alegerea preşedintelui de întreg poporul, preşedintele trebuie să numească în funcţie procurorul general, şefii la Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate şi preşedintele Curţii de Conturi. Aceste structuri ar fi foarte necesar de a fi scoase de sub influenţa politicului, să-şi onoreze obligaţiunile şi funcţiile, dar nu să fie în serviciul acelor partide care îi promovează în funcţie.”
Europa Liberă: Insistaţi pe ideea respectării prevederilor constituţionale de neutralitate a statului şi pentru păstrarea şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu blocul NATO. De ce v-aţi oprit la acest paragraf al cooperării internaţionale?
Alexandru Oleinic: „Specificul existent astăzi în Republica Moldova, numărul mare de etnii care îl avem în ţară, specificul relaţiilor care încă mai persistă în ţară şi situaţia care o avem cu Transnistria şi luând în consideraţie şi exemplul mai multor ţări din Comunitatea Europeană, care sunt membri ai comunităţii, dar nu fac parte din blocul NATO, noi totuşi considerăm că Republica Moldova, prin păstrarea acestei prevederi de neutralitate, ar avea mai mare atractivitate pentru investitorii şi din Est, şi din Vest, ar putea să asigure o stabilitate a dreptului în Republica Moldova.
Eu înţeleg că argumentele sunt că ţările membre NATO au o creştere economică destul de mare, dar eu cred că la etapa aceasta, când sunt atâtea probleme pe interior, statutul de neutralitate ar crea pentru Republica Moldova o stabilitate economică şi o stabilitate cu ţările care sunt în jur, cu care am avut un parteneriat de dezvoltare destul de eficient pe parcursul anilor precedenţi.”
Europa Liberă: Vă propuneţi reintegrarea definitivă a statului prin democratizarea profundă a regiunii transnistrene, dacă am citat corect din platforma electorală. Dar l-am auzit pe liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, care insistă pe idee convocării unui referendum, ca regiunii să-i fie recunoscută independenţa. Cum reunificaţi cele două maluri ale Nistrului?
Alexandru Oleinic: „Şevciuk este reprezentantul unei forţe politice şi al unui grup de interes, care, până la urmă, promovează ideile acestea pe care dumneavoastră le-aţi expus, dar nu este părerea cetăţenilor care trăiesc în partea stângă a Nistrului. Noi avem în stânga Nistrului peste 200 de mii de cetăţeni care deja sunt deţinători de paşapoarte biometrice. Înseamnă că ei din start acceptă parcursul european al Republicii Moldova.
Dar este o ieşire foarte serioasă, la care partea dreaptă a Nistrului şi guvernarea din Republica Moldova trebuie să atragă atenţie foarte serios – integrarea va fi atunci când Republica Moldova va deveni un stat de drept, un stat dezvoltat, un stat fără corupţie şi un stat în care într-adevăr cetăţeanul se va simţi bine. Atunci integrarea va veni singură de la ea, nu va fi nicio intervenţie din parte celor care vor să ţină această ţară divizată şi au viziuni speciale pentru statutul Transnistriei. Moldova trebuie să devină o ţară suverană şi aceasta va fi posibil numai în urma unei dezvoltări serioase în partea dreaptă a Nistrului.”
