Procuratura Generală şi serviciul de securitate moldoveneşti au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că au reţinut mai multe persoane, printre care şi cetăţeni străini, pe care le-ar bănui că pregăteau acţiuni destabilizatoare după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. La câteva zile de la anunţarea reținerilor, alte detalii nu au fost făcute publice de către instituţiile statului, care şi-au motivat tăcerea prin interesele anchetei. În schimb, presa abundă în informaţii care mai de care despre identitatea celor reţinuţi.
În lipsa unor informaţii detaliate de la Procuratură şi SIS privind persoanele reţinute, mai multe instituţii media, făcând referinţă la surse anonime din interiorul organelor de drept, au dat publicităţii mai multe nume de persoane care s-ar număra printre cei bănuiţi şi de organizaţii din care ar face parte. Potrivit relatărilor din presă, cetăţenii străini reţinuţi ar fi din Rusia şi Ucraina, membri ai unor organizaţii considerate extremiste, ce s-ar fi implicat şi în evenimentele din Ucraina, dar şi politologi ruşi care ar consilia în această campanie electorală Partidul Socialiştilor în frunte cu Igor Dodon.
Deocamdată, însă, nici o informaţie apărută în presă nu a fost confirmată oficial.
Unul dintre cei reţinuţi, ulterior eliberat sub interdicţia de a părăsi ţara, ar fi, aşa cum a anunţat chiar el, cunoscutul activist Pavel Grigorciuc, liderul comsomoliştilor exclus din PCRM acum jumătate de an. Grigorciuc este membru activ al organizaţiei despre care se spune că ar fi apropiată Partidului Socialiştilor - Forumul Social al Moldovei. Tot el este purtătorul de cuvânt al controversatei organizaţii ce se declară că luptă cu fascismul Antifa. Implicaţia fostului deputat comunist Grigore Petrenco în crearea acesteia Antifa a stat la baza conflictului între el şi liderul comunist Vladimir Voronin, soldat cu excluderea lui Petrenco din partid.
Deocamdată nu e limpede câte persoane sunt cercetate în dosarul penal deschis de Procuratură. La fel, nu este clar cât de temeinice sunt speculaţiile că procuratura i-ar cerceta pentru pregătirea unui protest masiv în cazul victoriei forţelor pro-europene în alegerile din 30 noiembrie.
Solicitat de noi, preşedintele Centrului de Resurse pentru drepturile omului, Sergiu Ostaf, a pus cap la cap informaţiile difuzate de instituţiile statului şi speculaţiile din presă şi a formulat următoarea concluzie:
„La moment, sunt disponibile câteva fapte. Există această organizaţie cu tentă extremistă, care organizează evenimente la care participă în special tineri instruiţi în ceea ce priveşte mobilizarea, dar şi participă şi la diverse întruniri publice, proteste. Pe de altă parte, aceeaşi organizaţie, inclusiv Grigorciuc fac propagandă folosind reţelele de socializare, distribuie pliante în care se sugerează fragmentarea ţării sau informaţii ce sugerează anumite forme de organizare paramilitare. Un alt set de fapte se referă la unele organizaţii ucrainene şi ruse care au fost active în conflictul din Ucraina şi care au diseminat activ informaţii cu scop de a mobiliza oamenii contra statalității ucrainene. Aceste fapte fiind puse împreună sugerează despre un anumit dacă nu scenariu atunci patern care are drept scop mobilizarea unor grupuri de oamenii pentru a acţiona în anumite situaţii folosind forţa şi alte unelte de destabilizare a ordinii publice.
În rezultatul reţinerilor realizate de Procuratură şi SIS pericolul nu a dispărut, poate doar s-a minimalizat. Înţelegând ce s-a întâmplat în Ucraina, ne dăm seama că planul de destabilizare a situaţiei în Republica Moldova nu se limitează doar la aceste câteva grupuri Antifa şi alte câteva din Rusia şi Ucraina. Pe reţelele de socializare putem vedea şi alte grupuri care activează în acelaşi fel. Pe de altă parte şi în teritoriu – Găgăuzia, Bălţi, Chişinău – există anumite grupuri care au ca scop consolidarea unor mişcări paramilitare.”
Totuşi, Sergiu Ostaf tratează cu neîncredere capacitatea autorităţilor statului, în special organele de drept de a putea face faţă unor eventuale acţiuni provocatoare, dacă ele într-adevăr ar fi urzite în anumite cercuri de interese:
„Cred că există unele capacităţi, dar acestea sunt limitate. Pentru că trebuie de luat în calcul şi factori externi. Unul ar fi propaganda rusească, care deocamdată nu s-a întors cu toată capacitatea asupra Republicii Moldova. un alt element ar fi aceste posibile întruniri în masă cu elemente extremiste plus posibila utilizare a agenturii ruseşti. Nemaivorbind de politicieni alde Dodon şi alţii care au legături, dar şi dependenţe financiare sau reieşite din promisiunile făcute la Moscova. Cuplând aceşti factori putem spune cu siguranţă că autorităţile ar avea o sarcină extrem de dificilă pentru a combate posibile provocări din moment ce acţiunile preventive nu au fost începute mult timp în urmă. Ar trebui să existe un efort comun al autorităţilor publice şi a părţii constructive a societăţii, care nu-şi doreşte destabilizarea şi repetarea scenariului ucrainean. Doar aşa putem face faţă. Şi asta e încă una din lecţiile de învăţat de la ucraineni - în oraşele unde ucrainenii au protestat paşnic, autorităţile au reuşit să ţină situaţia sub control.”
Amintim că în urmă cu câteva luni Procuratura şi SIS anunţau că au reuşit să neutralizeze o altă grupare care punea la cale un plan de destabilizare a situaţiei din Republica Moldova. Era vorba atunci de reţinerea a patru tineri din Comrat. Doi dintre ei au şi fost condamnaţi la câte cinci ani de închisoare, sub acuzaţia că „ar fi acordat suport serviciilor secrete străine în scop terorist şi ar fi organizat o formaţiune paramilitară ilegală”. În cazul altor doi tineri, procuratura nu ar fi finalizat deocamdată ancheta.
