Analistii considera că factorul geopolitic este important în aceste alegeri parlamentare din Moldova. Europa Liberă l-a intrebat pe Robert Schwartz, şef de redacţie la Radio Deutsche Welle, daca votul din 30 noiembrieare o semnificatie geopolitica?
Robert C. Schwartz: „Da, cu siguranţă, votul este şi unul geopolitic. Şi semnalul foarte clar l-am primit de la preşedintele Republicii Moldova, Timofti, un mesaj adresat concetăţenilor săi: „Din cauza politicienilor falşi Moldova poate rata integrarea europeană”. Timofti a vorbit despre un atac la fundamentul european pe care se aşează Moldova. Şi acest mesaj clar şi pragmatic spune tot despre pericolul existent în contextul crizei din Ucraina şi, de ce nu, din Georgia şi din Republica Moldova.
Întrebarea centrală pe care Europa trebuie să şi-o pună şi, slavă Domnului, sunt politicieni serioşi, pragmatici, şi în Moldova sunt politicieni care pun aceeaşi întrebare: unde se opresc ambiţiile lui Putin? În mod cert, cred eu, nu la marginile spaţiului Federaţiei Ruse şi, din păcate, nici la marginile spaţiului postsovietic. Pentru că vedem evoluţiile în Balcanii de Vest, vedem încercările în Ungaria, în Bulgaria şi, de ce nu, chiar şi în România. Cu alte cuvinte, da, miza geopolitică este foarte puternică.”
Europa Liberă: Întrebarea firească: cum poate fi consolidată o societate atât de scindată, dacă e să ţinem cont şi de datele sondajelor care arată că vectorul european şi cel euroasiatic ar fi susţinut în egală măsură de cetăţenii ţării?
Robert C. Schwartz: „Cred că în primul rând e nevoie de un discurs proeuropean pronunţat mult mai vizibil nu numai în media din Republica Moldova, ci în spaţiul public. Am văzut lecţia prezidenţialelor din România, sondajele nu contează foarte mult, electoratul tânăr, proeuropean nu mai poate fi păcălit cu televizorul, se spunea în România: „Minţim poporul cu televizorul”.
Televiziunile arondate clasei politice, controlate de moguli care au o campanie deșănțată şi în România, şi în Republica Moldova, aceste televiziuni au fost învinse, cel puţin în România, de generaţia 2.0. Generaţia 2.0 a reuşit să-i convingă şi pe părinţi, şi pe bunici să nu mai creadă chiar toate minciunile şi toate manipulările. Şi cred că aceasta este a doua miză a alegerilor şi în Republica Moldova. Generaţia tânără proeuropeană trebuie să îşi susţină discursul mai vizibil.
Şi aş adăuga aici o altă lecţie importantă: cel mai mare partid, cel al indecişilor trebuie convins prin acelaşi discurs limpede şi pragmatic să participe la vot. Cred că şansa europeană a Republicii Moldova este reală şi sper să fie la fel de reală şi după 30 noiembrie.”
Europa Liberă: Doar votul indecişilor contează? Sau poate că şi mai mult contează votul diasporei, dacă e să ţinem cont şi de prezidenţialele din România? Or, diaspora este curtată acum pentru votul ei. Şi se estimează că pentru Parlamentul din Republica Moldova în diasporă s-ar acumula cam patru-cinci mandate.
Robert C. Schwartz: „Diaspora este foarte importantă. S-a văzut în România, în 2009, când preşedintele Băsescu a câştigat la mustaţă datorită votului din străinătate. S-a văzut acum, în 2014, că noul preşedinte, Klaus Iohannis, a câştigat în ţară, fără votul numeric al diasporei. Dar mesajul care a pornit din diasporă a fost atât de puternic încât i-a convins pe cei de acasă să participe la vot. Cu alte cuvinte, votul diasporei este foarte important, indiferent dacă va conta sau nu numeric. Mesajul diasporei, un mesaj pro-european, este foarte important pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că ar trebui să se tragă nişte lecţii moldoveneşti din votul românesc?
Robert C. Schwartz: „Nu cred că doar lecţii moldoveneşti din votul românesc. Toată zona poate învăţa din ceea ce s-a întâmplat pe 16 noiembrie 2014 în România. Ungaria poate învăţa, zona Balcanilor de Vest, unde e inimaginabil ca un minoritar să devină preşedintele unei ţări cum ar fi Serbia sau Albania. Dar Republica Moldova poate învăţa că miza pro-europeană contează şi merită să te implici ca să reuşeşti să apropii Republica Moldova şi mai tare de structurile europene. Şi apropierea se va întâmpla, cu siguranţă, după votul din această toamnă-iarnă.”
Europa Liberă: Succesul lui Klaus Iohannis – o victorie a democraţiei în România şi în Europa Centrală şi de Est. astfel au titrat multe medii occidentale. Ce trebuie să se întâmple în Moldova ca în presa străină să apară asemenea titluri?
Robert C. Schwartz: „În Moldova se întâmplă deja foarte multe lucruri care sunt semnalate pozitiv în presa din Europa de Vest. Trebuie doar să vină un mesaj care arată convingător că acest curs proeuropean al Republicii Moldova nu poate fi întrerupt nici din afară, şi nici dinăuntru. Cred că acest mesaj este foarte important şi va fi, cu siguranţă, taxat pozitiv în presa europeană.”
Europa Liberă: Cum explicaţi dumneavoastră cetăţeanului din Moldova că reformele au şanse?
Robert C. Schwartz: „S-a văzut în toate statele din Uniunea Europeană că reformele, uneori foarte dure, au dus la prosperitate, au dus la libertate, au dus la garantarea statului de drept, au dus la o intensificare a luptei împotriva corupţiei. Sunt 28 de state în Uniunea Europeană şi niciunul dintre aceste state nu a fost băgat cu forţa, împotriva voinţei poporului, în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, cea mai bună convingere vine din experienţa Uniunii Europene, o experienţă democratică, o experienţă a libertăţii.”
