Nu e nici o noutate că presa poate influența fluctuația opiniilor în timpul unor alegeri. Lucrul a fost deseori studiat, chiar și în condiții de simulare, când populației i se distribuie gratuit, aparent la întâmplare, anumite publicații, de care un anume procent de alegători se lasă întotdeauna influențați.
De aceea, în toate democrațiile occidentale presa are răspunderi și responsabilități speciale și suplimentare în perioadă electorală. In afara tendințelor specifice ale fiecărui organ de presă și a faptului că, de pildă, unele ziare sau televiziuni pot avea o tendință de stânga, altele de dreapta; unele pot fi neoliberale în înclinații și doctrină, altele împărtășesc mai degrabă un punct de vedere naționalist, se caută evitarea favoritismelor evidente, precum și influențarea voită a alegătorilor.
Diferitele organisme care, de la o țară la alta, veghează la respectarea regulilor și eventual sancționează încălcarea lor, trebuie astfel să decidă și să dovedească că o anumită încălcare a fost voită.
Foarte importantă este acordarea de spațiu egal, publicitar, și de timp de antenă, partidelor și candidaților.
Presa are obligația de a le acorda un spațiu de exprimare candidaților acceptați de autoritățile electorale. Invers, jurnaliștii sunt obligați să respecte anumite restricții, care pot varia foarte mult de la o țară la alta. De pildă, în Franța, viața privată a candidaților și a oamenilor politici este protejată cu mult mai multă strictețe decât în Marea Britanie, să spunem.
Țările se dotează astfel, pe perioadă electorală, cu un organism ad-hoc însărcinat cu monitorizarea timpului de antenă acordat de televiziuni și radiouri candidaților, tonul emisiunilor, atitudinea moderatorilor, sau al editorialiștilor din presa scrisă, or, mai recent, chiar de pe internet.
Franța de pildă are un organism intitulat Consiliul Superior al Audiovizualului, din care s-a inspirat și CNA-ul românesc, care supraveghează cu strictețe timpul și spațiul alocate candidaților. Regulile respective se aplică până și site-urile internet ale candidaților înșiși, care trebuie să întrerupă postarea pe internet a oricăror mesaje de tip electoral în același timp cu presa propriu-zisă.
Amenzile impuse presei, în funcție de gravitatea încălcării legislației electorale, sunt în general de ordinul zecilor de mii de euro, ele putând chiar depăși 100.000 de euro în cazurile în care se estimează că încălcarea a fost voită.
***
După ce au fost sancţionate gradual, mai întâi cu avertizări, apoi cu amenzi între cinci şi două mii de lei, mai multe posturi de televiziune din Republica Moldova par să se fi responsabilizat pe ultima sută de metri a campaniei electorale. Aşa sugerează un nou raport de monitorizare, al treilea la număr în această campanie, realizat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Membrii CCA au decis să nu aplice o nouă treaptă de sancţiuni graduale, care ar presupune suspendarea dreptului de a difuza publicitate, întrucât au constat că televiziunile, prinse anterior pe picior greşit, au început să acorde mai multor concurenţi electorali spaţiu şi timp de antenă aproape egal cu cel destinat partidelor pe care le favorizase masiv cu doar o săptămână în urmă.
Constatarea se referă însă doar la principalele buletine informative, or restul timpului de emisie nu este vegheat de autoritatea audiovizuală. Comentând datele rezultate din monitorizarea lansată astăzi mai mulţi membri CCA au lăudat câteva posturi private de televiziune despre care se ştie că ar fi apropiate sau chiar s-ar afla în proprietatea a doi concurenţi electorali. Iată bunăoară opinia membrului CCA Marian Pocaznoi:
„Posturile de televiziune private cu acoperire naţională Publika, Prime, Canal2 şi Canal3 sigur că nu putem ascunde că ele favorizează concurentul electoral PD, doar că deja în această situaţie este deja o uşoară favorizare. Exact aceeaşi situaţie rămâne la posturile N¤, TV7 şi EuroTV – se atestă uşor partizanat politic în favoarea PLDM.”
CCA a atenţionat aceste posturi că riscă sancţiuni duble, dacă în ultima săptămână cât a mai rămas din campanie vor admite vădite încălcări. Eventualele sancţiuni puţin probabil să mai aibă vreun efect, spun experţii, întrucât potrivit legislaţiei vor fi aplicate deja după încheierea campaniei.
Rezultatele monitorizării CCA arată mult prea optimist comparativ cu monitorizarea paralelă pe care o fac trei organizaţii din societatea civilă. În rapoartele săptămânale organizaţiile de media constată cel puţin o conservare a situaţiei de partizanat în presă, iar în unele cazuri şi agravare. Unul din autorii monitorizărilor societăţii civile Aneta Gonţa de la APEL spune că se aştepta ca CCA să înăsprească sancţiunile pentru posturile de televiziune:
„Sigur că am fi aşteptat sancţiuni. Aţi văzut rezultate raportului nostru, cel puţin. Situaţia nu s-a schimbat, se păstrează aceleaşi tendinţe, chiar dacă uşor s-au modificat poate anumite accente. Oricum tendinţa nu este spre o mediatizare echilibrată şi corectă a concurenţilor electorali.”
Mai mulţi experţi sugerează că ar fi oportună monitorizarea întregii emisii a posturilor de televiziune şi nu doar a principalelor buletine de ştiri. În opinia lor, legislaţia audiovizuală ar trebui modificată astfel încât CCA să poată aplica sancţiuni mai dure, iar în vizorul instituției să intre şi cazurile de favorizare indirectă a anumitor concurenţi electorali, tehnici la care recurg tot mai des instituţiile media.
Un lucru îmbucurător, spun experţii, este că, atât în monitorizările CCA, cât şi în cele ale societăţii civile, postul public de televiziune, care are acoperire naţională şi audienţă mare, dă dovadă de echilibru în reflectarea campaniei electorale, asta fiind şi prima dată când acest radiodifuzor ar fi atât de lăudat.
