Curtea de Apel a dat curs cererii Comisiei Electorale Centrale de a elimina partidul „Patria” din cursa electorală. Lista electorală a partidului este condusă de omul de faceri Renato Usatîi, cotat în ultimul BOP, din noiembrie, cu 31% încredere. Acelaşi sondaj arată că partidul „Patria” ar fi putut lua circa 8% din voturi.
Magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău au găsit întemeiate dovezile poliţiei şi au dat curs solicitării CEC de a exclude concurentul dat din cursă. Inspectoratul General de Poliţie ar fi probat aducerea, doar în ultimele patru luni, de către Renato Usatîi din Federaţia Rusă a cel puţin 14 milioane de lei. Din această sumă, peste opt milioane ar fi fost utilizate pentru campania electorală şi nu au fost raportate la CEC, au mai constatat anchetatorii. Prin urmare, Partidul „Patria” a întrunit două din condiţiile prevăzute în Codul Electoral pentru care un concurent poate fi exclus din cursă şi anume: utilizarea fondurilor externe şi depăşirea sumei minime de cheltuieli electorale nedeclarate. Magistraţii au satisfăcut şi cererea poliţiei de a confisca în folosul statului aceste fonduri externe.
„Hotărârea Curţii este definitivă şi executorie, dar cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de trei zile”, a precizat judecătorul Sergiu Arnaut.
De cealaltă parte, Renato Usatîi susţine că suma de bani invocată de poliţie, din care s-au procurat între altele nouă maşini, ar fi fost utilizată mult înaintea campaniei electorale. Iar Poliţia, CEC şi Curtea de Apel ar fi acţionat în urma unei comenzi politice, susţine politicianul. Usatâi a anunţat că mâine va contesta decizia, deşi nu se aşteaptă la un altfel de deznodământ:
„Noi nu am fi mers mâine la CSJ, dar pe urmă o să spună că Usatîi putea să aibă câştig de cauză, dar nu a apelat, adică o să mă facă pe mine vinovat. Numai din acest punct de vedere vom depune actele.”
Întrucât decizia Curţii de Apel este executorie, CEC-ul o poate pune în aplicare fără a aştepta verdictul instanţei supreme. Dacă însă Curtea Supremă de Justiţie va pronunţa până în ziua alegerilor o decizie diferită, Partidul „Patria” va putea reveni în cursa electorală.
Mai mulţi jurişti cu care am stat de vorbă cred justificată vădita grabă cu care au acţionat instituţiile statului, spunând că acestea ar fi obligate de fapt să reacţioneze rapid în astfel de cazuri. De ce însă Inspectoratul General de Poliţie a scos abia acum, cu câteva zile înainte de alegeri, dovezile şi cât de solide ar fi ele, rămâne deocamdată o întrebare, cel puţin pentru juristul Vladislav Gribincea:
„E greu de spus dacă acele probe sunt sau nu întemeiate, eu nu ştiu, nu le-am văzut. Lucrurile oricum o să genereze suspiciuni că s-a implicat sau nu politicul. Prezumţia generală este că judecătorii sunt independenţi. Deşi există multe semne de întrebare - de ce IGP a intervenit abia acum şi nu cu mult timp în urmă sau alte chestiuni. Dar oricum speculaţii o să fie multe.”
Puţinele comentarii ale analiştilor apărute în presă sugerează că excluderea Partidului „Patria” din cursă ar fi nedemocratică şi că ar putea atrage critici din partea partenerilor externi, aşa cum s-a întâmplat, bunăoară, în cazul sistării activităţii televiziunii apropiate opoziţiei comuniste NIT.
O primă reacţie a şi apărut. Într-un comunicat difuzat la scurt timp de la pronunţarea instanţei, Ambasada SUA, de exemplu, şi-a exprimat îndoiala că decizia respectă principiul supremaţiei legii şi că asigură un proces electoral democratic și corect.
