Acordul de principiu dintre liderii liberal-democrat, democrat și liberal, Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, deschide calea unor negocieri anticipate în general drept dificile, grație disensiunilor doctrinare și personale dintre cei trei. Iar ca misiunea lor sã nu fie prea simplã, mai multe organizații civice au formulat și ele niște condiții pentru ținerea negocierilor.
Negocieri la lumina zilei şi fără înţelegeri secrete este punctul principial asupra căruia insistă reprezentanţii mai multor organizaţii neguvernamentale binecunoscute, semnatari a unui apel adresat componentelor viitoarei coaliţiei de guvernare. Activiştii mai insistă ca portofoliile cum ar fi cel de procuror general, judecători şi cele din ministerul apărării să rămână în afara negocierilor şi partajărilor. Şi asta pentru că aceste funcţii nu trebuie să presupună loialitate politică, ci profesionalism şi meritocraţie.
Unul dintre semnatari directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie a spus: „Coaliţia nou creată să facă public acordul de constituire al coaliţiei în varianta completă, inclusiv anexele, fără secretizări. Din negocieri să fie excluse funcţiile care conform naturii acestora nu presupun loialitate politică. Coaliţia să-şi asume priorităţile din programul de guvernare precedent şi alte priorităţi necesare pentru a asigura parcursul european şi dezvoltarea ţării.”
Semnatarii apelului spun că nu vor oferi o perioadă de indulgenţă noii coaliţii, ci vor face presiuni ca în primele 100 de zile de guvernare să fie adoptate mai multe legi importante care au fost tergiversate ani de zile. Este vorba între altele de legea privind transparenţa proprietăţii în instituţiile mass-media, norma ce ar impune o cota minimă de reprezentare a femeilor în politică şi legea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale. Reforma în justiţie, lupta cu corupţia şi asigurarea funcţionalităţii CNI sunt alte trei momente asupra cărora insistă Ong-urile.
Un alt semnatar al apelului directorul Centrului de resurse juridice, Vlad Gribincea afirmă:
„Organizaţiile societăţii civile vor monitoriza îndeaproape parcursul reformelor şi nu vor tolera abateri sau inconsecvenţe în implementarea acestora şi vor reacţiona dur atunci când guvernul se va abate de la angajamentele asumate.”
O opinie oarecum separată a fost făcută de directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf. Alăturându-se apelului societăţii civile Ostaf şi-a exprimat însă rezervele faţă de capacitatea noii coaliţii, formată din componente vechi, de a promova reforme promise:
„Nu cred că viitoarea guvernare va fi capabilă să pună în aplicare politici care vor aduce speranţa şi încrederea societăţi. Nu cred pentru că în perioada 2009-2014 au observat ineficienţa politicilor guvernanţilor. Ei nu doar au înstrăinat încrederea a 300 de mii de persoane, dar şi peste 150 de mii au preferat să voteze un alt curs de dezvoltare, acel pro-rus. Sunt unul dintre acei cetăţeni care nu crede în cei care nu au reuşit timp de patru ani să facă multe pentru cetăţeni. Poate ei ar putea să demonstreze că eu nu am dreptate, şi chiar aş vrea să demonstreze că nu am dreptate atunci când zic că nu cred în capacitatea lor.”
Semnatarii apelului au ţinut să menţioneze că revendicărilor lor nu trebuie privite că o susţinere a partidelor PLDM, PD şi PL care au şi bătut palma în această dimineaţă pentru crearea unei noi coaliţii de guvernare. Activiştii spun că optează pentru parcursul european al Republicii Moldova şi nu pentru partidele care se declară pro-europene.