Banca Națională a explicat miercuri într-un comunicat de presă motivele deprecierii leului față de dolar cu aproximativ 17% de la începutul anului curent, enumerând dolarul în general mai puternic și efectul psihologic al deprecierii rapide a rublei rusești și hrivnei ucrainene. BNM a spus că are instrumente de intervenție în cazul unor fluctuații prea mari – și că a cheltuit anul acesta peste un sfert de miliard de dolari să sprijine leul. Cum văd oamenii de rând fluctuațiile de pe piețele valutare?
Indiferent dacă au rude peste hotare sau nu, oamenii întâlniţi în preajma Pieţii Centrale din Chişinău spun că urmăresc cu îngrijorare deprecierea leului. Ei se tem ca slăbirea monedei naţionale faţă de dolar şi euro să nu ducă la un nou val de scumpiri.
Pe mătuşa Galina din Chişinău am întâlnit-o în faţa unei tarabe improvizate unde se vindeau produse lactate. Pensionara se interesa cât costă un kilogram de brânză.
Europa Liberă: Vă uitaţi la curs? Vă temeţi de deprecierea leului?
„Desigur că, el de-acum e cu totul devalorizat. Primeşti mia aceea de lei pensia şi nu ştii ce să faci, ce să iei. Şi de mâncat trebuie să mănânci, şi de plătit [serviciile] comunale. Eu îmi fac rezerve şi mă duc să-mi iau numai ceea ce îmi trebuie. Trăim numai să suflăm, mâncăm să nu murim numai”.
La fel de îngândurat l-am găsit şi pe Serghei Matcovschi, un alt pensionar întâlnit în preajma unei bănci situate vizavi de piaţă:
„Sărăcim cei din jos, nu cei de sus. Cei de sus se îmbogăţesc. Ei păstrează banii în valută şi valuta creşte, se îngraşă, dar leul slăbeşte, iar oamenii tot sărăcesc va să zică, cine are numai lei şi nu se ocupă cu şiretlicurile acestea să-i transforme dintr-o formă în asta”.
„Îmi pare rău că se depreciază leul. Asta duce la scumpirea mărfurilor, ce se aduce de peste hotare am în vedere: hainele, produsele [alimentare] o să fie mai scumpe”
Printre cei care urmăresc fluctuaţiile valutare sunt şi oameni care merg la muncă peste hotare. Cei întorşi recent din Federaţia Rusă sunt mai mult preocupaţi de soarta rublei ruseşti, care s-a depreciat în acest an față de dolarul SUA cu 64%.
„Mai mult la rubla rusească urmăresc şi am văzut că chiar scade mult şi pierdem noi, care lucrăm în Rusia. Şi când venim să schimbăm cade, şi foarte mult cade, şi foarte mult ne afectează bugetul familiei. Preţurile cresc, euro creşte, banii pe care îi avem programaţi lunar pentru cumpărături nu ne ajung, se cheltuie mai mult decât se preconizează”.
Valeriu Muntean, din satul Dobrogea, o suburbie a Chişinăului, munceşte de mai mulţi ani în Federaţia Rusă. El spune că devalorizarea rublei reduce din veniturile sale. Cu toate acestea, nu ar renunţa la acel loc de muncă din cauza asta: „Mai bine iese acolo decât aici. Chiar şi aşa, cum n-ai da, mai bine acolo iese”.
În schimb, cei care primesc remitenţe sau salarii în dolari şi moneda europeană au acum de câştigat, întrucât cele două valute costă mai mult în lei.
„Leul mai ieftin duce la scumpirea produselor alimentare şi a serviciilor. Mă uit la cursul valutar din ultimele luni, pentru că veniturile noastre depind de asta. Unii au salariile în dolari. Lor le e bine acum. Dacă sunt în lei, le va fi mai rău”.
„Când ne ajută, când nu, când şi cum. Ne ajută”.
Majoritatea oamenilor întâlniţi la piaţă se tem că printre primele majorări să nu fie la produsele alimentare. Acest fapt le-ar îngreuna şi mai mult viaţa şi le-ar reduce unora raţia de alimente.
