Pentru prima dată în acest an funcţionari publici - inclusiv judecătorii şi procurorii - cu excepţia celor aleşi, pot fi tentaţi cu mită în cadrul unor teste de integritate. Acest instrument inovativ promovat de Ministerul Justiţiei în cadrul unui pachet mai amplu de măsuri anticorupţie începe să dea rezultate. Testele efectuate de Centrul Naţional Anticorupţie din august şi până acum la o serie de entităţi publice arată că jumătate din cei testaţi a acceptat mita, iar cealaltă jumătate, deşi nu a acceptat-o, nici nu a raportat superiorilor sau instituţiilor specializate tentativele de a fi mituiţi. Numai că legea ce prevede aceste testări ar putea fi invalidată chiar în momentul în care ar trebui să înceapă sancţionările.
Oleg Efrim, cel care a promovat testele de integritate, a anunţat zilele trecute că nu mai vrea să facă parte din următorul guvern şi se retrage în practica de avocat. Legea, privită cu foarte multă ostilitate de breasla judecătorilor, şi ei subiecţi ai testelor, a fost criticată recent în termeni extrem de duri de Comisia de la Veneţia. Curtea Constituţională, ai cărei membri sunt la fel subiecţi ai legii, are pe rol o sesizare în care se contestă constituţionalitatea acestor teste.
Iată, pe scurt, câteva motive din care legea ar putea trece pe linie moartă. Decizia finală aparţine Curţii Constituţionale, care ar putea examina subiectul în şedinţă publică în ianuarie, cel târziu februarie.
Solicitaţi pentru o opinie, experţii Comisiei de la Veneţia au spus însă că mecanismul elaborat de legiuitorii moldoveni nu oferă suficiente garanţii că testele de integritate nu vor fi folosite ca instrumente de intimidare. Autorităţilor moldovene li se sugerează, aşa dar, să îmbunătăţească mecanismele existente. Mai mulţi experţi au şi pus la îndoială, însă, ca anume aşa se va întâmpla. Cel mai probabil, spun aceşti observatori, opinia Comisiei va fi folosită ca pretext pentru invalidarea legii.
Mai ales că, deşi au fost întrebaţi doar despre judecători, experţii Comisiei au formulat critici şi de natură generală, legate demodul în care legea asigură dreptul la viaţa privată sau la un proces echitabil şi altor categorii de funcţionari supuşi testelor.
Solicitată de noi, Rodica Secrieru, secretar general al Curţii Constituţionale, a avansat următoarele două scenarii după care ar putea să se deruleze în continuare lucrurile cu acest act normativ:
„Parlamentul fie le corectează, fie aşteaptă hotărârea curţii şi ulterior vine cu reglementări în funcţie de ceea ce va constata Curtea. Testarea integrităţii este în general o instituţie nouă în plan european. Curtea nu a văzut nicăieri un mecanism similar. În Georgia, Marea Britanie şi România se aplică anumite forme de testare, dar doar cu referire la poliţie – parte a executivului. În cazul Moldovei, au fost incluşi şi judecătorii. Problema ridicată de autorii sesizării este dacă aplicarea testelor de integritate faţă de judecători nu încalcă independenţa lor? Opinia Comisiei conţine însă şi critici care se referă şi la alţi subiecţi ai legii - critici legate de respectarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la viaţa privată.”
Legea ce oferă CNA şi SIS dreptul de a tenta cu mită funcţionari, poliţişti, judecători sau procurori a intrat în pachetul celor şase legi anticorupţie promovate de Ministerul Justiţiei odată cu o majorare substanţială de salarii pentru judecători. La fel ca şi testele de integritate, şi alte legi din acest pachet au constituit subiectul unor sesizări la Curtea Constituţională. Unele, cum ar fi limitarea imunităţii judecătorilor, au fost validate doar parţial.
În entităţile în care CNA a efectuat teste de integritate din august şi până acum, cel puţin jumătate din angajaţi au acceptat mita, aşa cum a anunţat acest centru, dar sancţiunile încă nu au fost aplicate.
