Lunga durată a schimbărilor și termene clare pentru obiective, acestea par să fie axele pe care vrea să-și întemeieze noul președinte al României mandatul său, care a început duminică, 21 decembrie 2014.
1) Speranța
„Așteptările mari pot duce la rezultate mari” a spus Iohannis, încercând să dea la o parte pesimismul și fatalitatea eșecului în istoria autohtonă:„România nu poate să ramână țara proiectelor începute și niociodată terminate. România nu poate să ramână țara așteptărilor mari și a rezultatelor mici”
2) Obiectivele și termenele.
„Vreau ca peste 5 ani să se poate spune ca România este țara care a uimit lumea prin transformarea ei”.
Patru obiective externe și șase interne. În plan extern noul președinte își propune aprofundarea și lărgirea parteneriatului strategic cu SUA, trasformarea României într-un furnizor de securitate în NATO, asumarea unui rol mai important în UE, ajutarea Republicii Moldova să meargă pe drumul european.
În plan intern țintele se referă la modificarea Constituției, valorificarea fiecărei taxe plătite; eliminarea corupției de pe agenda publică; refacerea sistemului de pensii; educație și sănătate competitive. Pentru toate cele 10 obiective, termenul este de 5 ani.
3) Consensul
„Lucrul bine facut înseamnă că vom construi consens nu doar in declaratie ci și in acțiune”.
Klaus Iohannis a anunțat că în scurt timp va chema partidele la negocieri pentru „a decide ce obiective de țară” trebuie să-și asume Românie, „care va fi sistemul de lucru” si cum va arăta „calendarul pentru ducerea la îndeplinire”.
4) Durata lungă
„Lucrurile nu se vor întâmpla nici peste noapte nici de la sine”, crede Iohannis, care pornește de la ipoteza că „marea capcană în reformarea instituțiilor politice este să nu o gandim pe termen lung”. Noul președinte susține că schimbările legislative reprezintă doar un pas, dar că aceste schimbări “trebuie însoțite de o schimbare de mentalități, practici și mod de lucru”. Formarea unei birocrații profesionalizate, a unei elite politice care să mizeze pe intersul statului, precum și transformarea instituțiilor aflate sub tutelă politică sunt obiective care pot fi puse în practică doar pe termen lung, de aceea Iohannis vrea să demareze acest proces, dar înțelege că nu el îl poate duce la sfârșit
5) Renunțarea la interesele mici.
„Reconstructia instituțiilor politice nu mai poate porni de la interese personale și de partid”.
Klaus Iohannis spune că înțelege „mecanismele din interiorul partidelor”, dar adaugă că trebuie să se încheie etapa „deciziilor conjuncturale”.
Klaus Iohannis și-a intrat în rol, imediat după depunerea jurământului în fața Parlamentului, unde doar trei persoane au vorbit: președintele Curții Constituționale, Președintele ales și Patriarhul Bisericii Ortodoxe, care a binecuvântat învestirea lui Klaus Iohannis, printr-o rugăciune.
Această tradiție a „binecuvântării” instituțiilor politice demonstrează încă odată incapacitatea statului laic de a se rupe de biserică.
În timpul acestor discursuri, premierul Victor Ponta, prezent în Parlament împreună cu întregul cabinet, și-a concentrat atenția doar asupra telefonului său.
