Ambasadorul Valeriu Gheorghiu de trei ani contribuie la dezvoltarea relaţiilor multilaterale dintre R. Moldova şi Spania, încercând să promoveze o diplomaţie inteligentă, echilibrată, activă şi îndrăzneaţă în această țară. El a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că își dorește o îmbunătățire a colaborării dintre cele doua state.
Europa Liberă: De când ați început activitatea în calitate de șef al misiunii diplomatice a Moldovei la Madrid, cooperarea bilaterală a cunoscut urcușuri, dar despre această relație dintre Chișinău și Madrid se zice că ar fi una cu rezerve nevalorificate. Cine trebuie să valorifice pe deplin această cooperare bilaterală?
Valeriu Gheorghiu: „Rezervele sunt în primul rând pe plan economic. Schimburile comerciale, deși cresc de la an la an, cresc permanent, totuși sunt foarte modeste. 60 de milioane de dolari pe an este foarte puțin, chiar dacă e puțin mai mult decât schimburile comerciale cu Japonia, de exemplu. Dar schimburile comerciale cu Spania ar putea fi mult mai intense, dacă ținem cont de faptul că Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană care prevede și crearea zonei de liber schimb cuprinzător și aprofundat. Deci, pentru ca să avem un comerț mai intens, mai folositor pentru ambele state, trebuie să depunem anumite eforturi prin mai multe dimensiuni. În primul rând, deși avem relații politice foarte bune cu Spania, care ne susține în cadrul relațiilor noastre cu Uniunea Europeană, rezervele sunt evidente.”
Europa Liberă: Dar nu ar exista un interes din partea mediului de afaceri? Prin ce se explică faptul că nu se penetrează, de exemplu, piața spaniolă?
Valeriu Gheorghiu: „Interes la sigur că ar exista, dar pentru aceasta trebuie să știe și întreprinzătorii spanioli ce posibilități sunt pentru a coopera cu Republica Moldova, precum și cei moldoveni. Este foarte greu să-i convingi pe agricultorii spanioli să accepte merele noastre care au fost respinse de Rusia. Aici trebuie să căutăm o altă nișă. De exemplu, una dintre aceste nișe a fost găsită, nucile noastre sunt importate în Spania și în cantitate destul de mare. Eu nu sunt specialist, dar, de exemplu, văzând faptul că, pe de o parte, în Spania este foarte mult vin și vin bun, pe de altă parte, este foarte puțin coniac sau divinuri, iar ale noastre sunt de o calitate foarte bună. Deci, iarăși, trebuie de încercat de prospectat piața spaniolă și de văzut fiindcă depinde nu numai de publicitate, dar depinde și de psihologia consumatorilor. Spaniolii au fost o societate în care consumul a fost intern, de exemplu, al vinului și al altor produse. Iar acum ei caută alte piețe, inclusiv ca să atragă turiștii, iar turismul în Spania este foarte dezvoltat, a trecut de 65 de milioane de turiști care au venit din diferite țări. Ei se vor bizui nu numai pe băuturile lor, dar vor aduce și franceze și de ce să nu aducă și moldovenești, care sunt foarte aproape de calitate, iar de preț nu mai vorbim. Deci, iarăși, aici trebuie un efort. Ceea ce ne lipsește, de asemenea, aș zice, e dimensiunea parlamentară. Bineînțeles că Moldova colaborează cu Parlamentul European pe linia așa-numitului Euronest, adică Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic, dar este o colaborare care poate fi mult mai productivă, dacă vor începe și la direct parlamentarii moldoveni să aibă contacte.”
Europa Liberă: Pentru că și prin dimensiunea legislativă se poate face lobby pentru anumite interese ale țării.
Valeriu Gheorghiu: „Exact. Noi negociem câteva acorduri și cred că dacă ar fi dimensiunea parlamentară mai dezvoltată și sperăm acum că noul Parlament va reuși, atunci ar fi mai dinamică și negocierea acordurilor Este un lucru când, să zicem, Departamentul de Trafic din Madrid negociază cu noi încetișor fără grabă și alt lucru dacă Parlamentul, Camera Deputaților de la Madrid va întreba: dar care e soarta cutărui acord, a cutărui acord etc.?”
Europa Liberă: Și dă unde verde pentru ca aceste acorduri să fie cât mai repede puse în aplicare.
Valeriu Gheorghiu: „Acordurile care au fost negociate ultimii doi-trei ani și semnate în cadrul vizitei doamnei Gherman deja au intrat în vigoare, adică din punctul acesta de vedere Camera Deputaților a Spaniei ne-a susținut. Dar acum, de exemplu, avem Acordul de Asociere care trebuie să fie ratificat și de Spania și noi vedem că ei nu se grăbesc. Bine, Acordul a intrat temporar în vigoare, dar aici trebuie să se includă diferiți factori de decizie din Moldova și din Spania.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, vreau să ne împărtășiți un pic din experiența relației dintre puterea centrală și cea locală. Ce lecție ar putea să însușească puterea de la Chișinău referitor la ceea ce se întâmplă aici în relația dintre puterea centrală și regiunile care vor să își proclame independența, Catalonia, Țara Bascilor?
Valeriu Gheorghiu: „Sigur că orice țară are particularitățile ei, specificul ei și nu orice lecție poate fi utilă, dar sunt momente care mi-ar părea că ar trebui de luat în considerare. În primul rând este o comunicare, chiar dacă nu se vrea de cealaltă parte, dar guvernul central comunică cu populația și le explică oamenilor ce înseamnă dacă, de exemplu, Catalonia va fi independentă. Fiindcă politicienii catalani care vor independența, ca să zicem așa mai moale, omit această parte a problemei și nu le spun că, dacă Catalonia va fi independentă, aceasta înseamnă că va trebui să iasă din Uniunea Europeană, iar ca să devină membru al Uniunii Europene, trebuie toate 28 de țări să fie de acord, inclusiv Spania care, cel puțin astăzi, spune categoric nu. Ce va fi dacă Catalonia va ieși din zona euro? Ce va fi dacă Catalonia nu va mai primi, așa cum primește acum, prin intermediul guvernului central, nu va primi mijloace financiare prin fondurile structurale? Ce va fi dacă Catalonia nu va mai primi direct fonduri pentru dezvoltarea regională etc.? Deci, toate acestea sunt omise de autoritățile locale, care le promit, în schimb, catalanilor, o viață mult mai bună, mult mai bogată ș.a.m.d., dar toată lumea știe că minuni nu există. Și în epoca când tot mai mult are loc integrarea, nu neapărat în uniuni, dar și în structuri comerciale, în diferite structuri regionale etc., nu este, probabil, bine ca cineva să fie separat. Și în sensul acesta putem numai să salutăm ceea ce s-a reușit până acum, chiar dacă a fost modest, de către guvernul Republicii Moldova pe dimensiunea apropierii de Uniunea Europeană. Dar, iarăși, noi uităm, cel puțin nu este cea mai mare problemă de care se teme populația noastră, problema separatismului transnistrean în primul rând. Cred că foarte mulți transnistreni și mai ales generația care a crescut acolo ar fi uimiți să afle ce le-ar da Uniunea Europeană, fiindcă ei știu numai ce le dă Uniunea Vamală, ce le dă Rusia care, de fapt, în afară de probleme, nu are ce oferi. Probleme sunt și în Uniunea Europeană, dar încă nicio țară care a aderat la Uniunea Europeană nu a început să trăiască mai rău, dimpotrivă. Cred că modul prin care autoritățile centrale spaniole comunică în primul rând cu populația din Spania întreagă și din Catalonia, în al doilea rând cu comunitatea internațională poate ar servi, dacă nu ca un exemplu, ca o sursă de inspirație, bineînțeles pentru ca să elaborăm documentele noastre, ca să explicăm, fiindcă noi 20 de ani sau mai mulți explicăm că acesta nu e conflict religios și nu e conflict interetnic, noi mai adăugăm că e politic. Și aceasta e tot. Pe când Spania, Ministerul de Externe face studii de sute de pagini în care explică absolut totul în detalii, ce este, ce se întâmplă. La noi a fost vreun studiu în care cineva să spună ce se va întâmpla cu Transnistria dacă se separă, dacă, să zicem, aderă la Rusia? Nu au fost așa studii.”
Europa Liberă: Și se speculează mai mult cu aceste noțiuni că regiunea transnistreană ar putea, în urma unui referendum, să adere la Federația Rusă, dar nici nu se știe cum, că nu există hotar comun. Și toate declarațiile acestea lasă loc de interpretări.
Valeriu Gheorghiu: „Exact. Fiindcă se poate de spus pur și simplu interzicem, dar probabil că sunt și alte modalități de a nu permite organizarea unor referendumuri ilegale. În cazul de față, cel puțin, autoritățile spaniole dinainte au spus: aceasta nu e legal din cauza cutare, cutare, cutare, nu va fi recunoscut ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Să vorbim și despre diaspora Republicii Moldova, cum se manifestă ea, cât de consolidată este, cât de mult contribuie și ea la această imagine a Republicii Moldova, ca să ajungă o ţară tot mai aproape şi mai aproape de UE?
Valeriu Gheorghiu: „Însăşi firea moldoveanului e aşa că nu prea are nevoie ca cineva să spună autorităţilor spaniole că moldovenii sunt buni, harnici, muncitori. Ei se manifestă fără a avea o publicitate specială. Dar sigur că s-ar putea obţine mult mai multe dacă, pe de o parte, diaspora ar fi mai instituţionalizată, iar pe de altă parte, dacă această diasporă ar putea fi susţinută un pic mai mult de ţara noastră. Înţelegem că pentru aceasta trebuie bani, trebuie eforturi, trebuie cunoaşterea particularităţilor ce înseamnă diaspora moldovenească din Spania. Fiindcă diaspora din Spania probabil că are o structură diferită de cea din Cehia sau din Franţa, de exemplu. Însăşi distanţa aceasta de patru mii de kilometri ne pune unele greutăţi. De exemplu, se vorbeşte mult despre faptul că guvernul Republicii Moldova în sfârşit va elabora şi va propune transportatorilor de mărfuri neînsoţite licenţe. Despre aceasta se vorbeşte de câţiva ani. Ultima dată s-a pus problema înainte de alegeri. Vom vedea ce va urma, dacă noul guvern totuşi se va întoarce la problema aceasta, fiindcă este important. Oameni îi susţin pe cei de acasă, trimiţându-le nişte lucruri chiar care nu sunt noi. Cei de acasă le mai trimit ceva care să le aducă aminte de Moldova. Sunt multe lucruri, mult s-ar putea de discutat, dar până astăzi această problemă nu este dezvoltată. Şi aici, iarăşi, şi guvernul, dar şi Parlamentului, mulţi au să-şi spună cuvântul.”
Europa Liberă: Domnule ambasador, asupra căror aspecte trebuie de depus efort ca să se lucreze în 2015 pentru a apropia relaţia moldo-spaniolă?
Valeriu Gheorghiu: „Pornim de la planurile autorităţilor noastre că la sfârşitul anului 2015 este intenţia, cel puţin acum, de a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană. Cererea de aderare aceasta înseamnă să obţine la început statutul de ţară candidat şi după aceea să lucrăm mulţi ani şi să obţinem celălalt statut. Aici sigur că trebuie să ne gândim întâi la faptul că toate ţările, inclusiv Spania, trebuie să accepte faptul că noi avem dreptul să depunem această cerere. Mai mult ca atât, noi suntem în stare să îndeplinim condiţiile pentru ca să fim recunoscuţi în calitate de ţară candidat. Şi de aici reies două aspecte importante. Primul, bineînţeles, să fie reformele continuate şi efectuate şi altele care trebuie în ţară. Al doilea, comunicare cât mai multă cu acelaşi Parlament spaniol, între ministerele de externe, între ministerele de justiţie ş.a.m.d. Deci, eu cred că dacă şi dimensiunea economică se va dezvolta mai mult, aceasta de asemenea va fi un plus. Fiindcă dacă o ţară nu vede care sunt rezultatele, ce aşteaptă de la relaţii mai strânse cu cutare sau cutare ţară, atunci şi atitudinea va fi mai liniştită. Dacă ei vor vedea că specialiştii spanioli în domeniul energiei regenerabile sau în domeniul gestionării deşeurilor şi în multe alte domenii, domeniul medicinii pot să vină şi să participe la procesele care vor avea loc la noi în ţară, sigur că interesul va fi mai mare şi la întreprinzători, dar şi la autorităţile Spaniei.”
Europa Liberă: Bine, dar prin această investiţie masivă pe care a făcut-o Spania în Republica Moldova, mă refer la Gaz Natural Fenosa, s-a deschis calea pentru investitori?
Valeriu Gheorghiu: „Calea sigur că s-a deschis. Mai mult ca atât, pe an ce trece, la noi se face mai favorabil climatul de afaceri, Moldova devine tot mai deschisă, tot mai previzibilă. Şi odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, orice întreprinzător va fi sigur că îşi rezolvă problemele în mod european în judecată ş.a.m.d., dacă vor apărea problemele. Dar problemele nu apar până nu începi. Iar ca să începi trebuie, elementar, de văzut ce poate face Moldova, ce poate face Spania în Moldova, ce pot face moldovenii în Spania. Din păcate, nu sunt rare cazurile când noi transmitem nişte solicitări de la diferite întreprinderi de aici din Spania, care nu mai primesc niciun răspuns. Un ultim exemplu o mare întreprindere din Barcelona, care vrea să importe lapte praf din Republica Moldova, ca după aceea să-l trimită în America Latină, a trecut aproximativ o lună de când se aşteaptă răspunsul şi nu e niciun răspuns. Acesta este un exemplu clar. Mai sunt şi altele, dar totuşi trebuie ca întreprinzătorii noştri să încerce să vadă unde mai pot lucra. Dacă ei se uită la China, de ce să nu se uite mai aproape, la Spania şi Portugalia, de exemplu?”
