Natalia Gherman: „Anul 2014 a fost un an foarte bogat în evenimente diplomatice pentru Republica Moldova. Deci, aş vrea să evidenţiez luna aprilie 2014, când a intrat în vigoare decizia privind liberalizarea regimului de vize pentru călătoriile cetăţenilor Republicii Moldova în spaţiul european. De atunci peste 300 de mii de cetăţeni au şi beneficiat de acest drept, călătorind fără vize în Europa în baza paşaportului biometric moldovenesc. Acesta este un succes comun al Republicii Moldova şi al Uniunii Europene. Regimul funcţionează impecabil. Doar datorită unui efort enorm atât al echipei guvernamentale, cât şi al echipei din Parlament şi cu susţinerea societăţii civile această realizare a și fost posibilă.”
Europa Liberă: Dar auzi mulţi moldoveni că sunt nemulţumiţi pentru faptul că nu li se oferă şi dreptul de a munci în spaţiul comunităţii europene. Deşi se bucură că au obţinut această libertate de a călători fără vize, ar vrea mulţi dintre ei şi să muncească acolo.
Natalia Gherman: „În procesul de integrare europeană totul se face etapizat. Şi dreptul de a călători fără vize în Uniunea Europeană este abia primul pas. Deci, atunci când ţara devine candidat la aderare şi atunci când ţara devine membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, apar şi celelalte libertăţi, inclusiv libertatea de a se angaja în câmpul muncii în interiorul Uniunii Europene. Deci, toate aceste etape sunt prevăzute pe viitor şi noi trebuie să muncim încă foarte şi foarte mult întru realizarea acestor obiective.”
Europa Liberă: Un alt deziderat pe care l-aţi onorat – semnarea, ulterior şi ratificarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a intrat provizoriu în vigoare începând cu luna septembrie a anului trecut. Au existat multe temeri în special din partea agricultorilor, precum că acest Acord de Asociere, care include şi Acordul de Liber Schimb, ar putea să le aducă multe necazuri. S-au adeverit acele temeri sau gata, s-au spulberat?
Natalia Gherman: „Tendinţele şi evoluţiile pe parcursul primelor trei luni de implementare sunt foarte încurajatoare. Trendul este pozitiv, au sporit exporturile producţiei agricole moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, avem primele cifre de sporire a exporturilor de mere, de struguri, producţie vinicolă. Am început să exportăm în condiţii avantajoase cereale, chiar şi produse industriale, ceea ce înseamnă că toate aşteptările noastre cu adevărat s-au adeverit. Despre aceste rezultate şi despre tendinţă în ceea ce priveşte implementarea Acordului de Asociere, vom discuta cu partenerii noştri din Uniune Europeană în luna ianuarie, atunci când vom organiza prima reuniune a Consiliului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Doamnă ministră, prevederile acestui acord nu se răsfrâng pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Cunoaştem că regiunea transnistreană a rămas în afară, i s-a oferit încă o perioadă de meditaţie, de trecere, de a înţelege care sunt avantajele de pe urma aplicării acestor prevederi ale Acordului de Asociere. Ce se întâmplă cu regiunea transnistreană între timp? Urmează să-i convingeţi că trebuie şi ei să facă parte din Moldova integră?
Natalia Gherman: „Republica Moldova a acceptat extinderea perioadei de aplicare a preferinţelor comerciale autonome pentru agenţii economici din regiunea transnistreană a Republicii Moldova până la 1 ianuarie 2016. Evident, în această perioadă de timp urmează să găsim soluţii comune pentru a pregăti atât sectorul agricol, cât şi industrial din regiunea transnistreană a ţării pentru aplicarea prevederilor, mai ales ale Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Exemplul pozitiv care se atestă deja în ceea ce priveşte implementarea de către restul ţării a Acordului de Asociere ar trebui să fie tot atât de convingător pentru agenţii economici din regiunea transnistreană precum exemplul de călătorii a avut deja un efect pozitiv şi benefic asupra cetăţenilor noştri care locuiesc în stânga Nistrului.
Din momentul punerii în aplicare a regimului de călătorii fără vize pentru moldoveni în Uniunea Europeană, peste 70 de mii de cetăţeni din stânga Nistrului au aplicat şi au primit paşaportul biometric moldovenesc, astfel încât să poată beneficia şi dumnealor de acest regim liberalizat de călătorii în spaţiul european. Acelaşi lucru, bănuiesc, se va întâmpla şi cu agenţii economici, deoarece Uniunea Europeană să implică foarte activ în procesul de implementare a prevederilor Acordului de Asociere şi Zonei de Comerţ Liber.
Suntem susţinuţi atât din punct de vedere financiar, cât şi metodologic şi tehnic, sunt implementate mai multe programe de sporire a competitivităţii produselor moldoveneşti, certificării de origine. Sunt investiţii importante din partea Uniunii Europene în asigurarea respectării condiţiilor fitosanitare, ceea ce, evident, sporeşte şansele măririi exportului producţiei moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene. Deci, în condiţiile în care situaţia din regiune este destul de complicată, avându-se în vedere riscuri nu doar din punct de vedere financiar-economic, dar şi din punct de vedere de securitate, mie mi se pare că o mişcare fermă în direcţia Uniunii Europene, cu strategii, programe şi proiecte foarte clare şi susţinute din partea partenerilor europeni este unica direcţie şi cel mai clar obiectiv care ar trebui să fie acceptat de întreaga ţară.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă, ipotetic vorbind, dacă autorităţile de la Tiraspol spun un nu categoric aplicării prevederilor acestui acord?
Natalia Gherman: „Atunci prevederile Zonei de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu vor cuprinde regiunea de est a ţării şi toate aceste exporturi din regiunea transnistreană în Uniunea Europeană nu se vor bucura de condiţii de acces pe piaţă fără taxe vamale. 30% din comerţul agenţilor economici din stânga Nistrului este deja efectuat cu partenerii din Uniunea Europeană, iar 38% cu restul Republicii Moldova. Deci, dacă privim strategic, 68% din volumul comerţului regiunii transnistrene este cu teritoriul la vest de Tiraspol. Este, în primul şi în primul rând, în interesul părţii transnistrene să aplice acelaşi regim comercial pe care îl are Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană, este foarte avantajos.”
Europa Liberă: Doamnă Gherman, am auzit voci care spun că nici nu ar mai trebui elaborat un program de guvernare, din moment ce există acest Acord de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, că chiar el ar fi foaia de parcurs pentru următoarea guvernare.
Natalia Gherman: „Programul de guvernare va fi elaborat, în linii mari, ţinându-se cont de prevederile Acordului de Asociere, dar şi ale Agendei de Asociere, un document deja convenit între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care conţine obiective foarte clare de dezvoltare a ţării pentru perioada de la trei până la cinci ani, ceea ce, de fapt, şi cuprinde perioada mandatului viitoarei guvernări. Şi îndată ce majoritatea cetăţenilor au susţinut începutul reformelor pro-europene în Republica Moldova, sprijinind partidele pro-europene, avem un mandat foarte clar din partea societăţii, să continuăm reformele începute şi să avansăm relaţia între Moldova şi Uniunea Europeană astfel încât majoritatea prevederilor Acordului de Asociere să fie îndeplinite spre încheierea următorului mandat.”
Europa Liberă: Reformele scârţâie? Sau dau roadele pe care le aşteaptă cei de la putere, dar mai ales cei de jos, care au votat puterea?
Natalia Gherman: „În unele domenii reformele au avansat destul de bine. Domeniul educaţiei, de exemplu, unde a fost dat un start destul de curajos şi destul de promiţător. În ceea ce priveşte afacerile interne, s-au făcut foarte multe schimbări în activitatea şi a poliţiei de frontieră, şi a poliţiei rutiere, modul în care interacţionează poliţia în zonele rurale cu comunităţile, cu cetăţenii. Deci, foarte multe reforme s-au făcut şi datorită implementării planului de acţiuni pe liberalizarea regimului de vize.
Vreau să menţionez domeniul migraţional, de exemplu, sau gradul de securitate a documentelor interne pentru cetăţenii Republicii Moldova. Multe lucruri importante s-au făcut şi în ceea ce priveşte respectarea drepturilor cetăţenilor în ţară, s-au adoptat mai multe legi care asigură şi egalitate, şi protecţia minorităţilor naţionale, integrarea străinilor în societate şi multe alte domenii.”
Europa Liberă: Se pare totuşi că până când această luptă împotriva corupţiei nu va da rezultate, foarte puţini vor fi cei care vor spune că în Republica Moldova reformele nu se mimează.
Natalia Gherman: „Sunt de acord cu dumneavoastră. Şi una dintre condiţiile importante pentru a obţine succes în următorul mandat va fi accelerarea reformelor în justiţie şi lupta cu corupţia. Avem nevoie de soluţii inedite, soluţii care au accelerat asemenea reforme în alte ţări europene, mai ales ţări care au fost în proces de aderare la Uniunea Europeană.
Vorbisem de un proiect de angajare a specialiştilor din ţările europene în instituţiile din sistemul judiciar moldovenesc, invitarea procurorilor, magistraţilor, judecătorilor din ţările Uniunii Europene, care să ne consilieze de la un an până la trei ani în ceea ce priveşte eliminarea corupţiei din justiţia moldovenească, finanţarea sistemului judiciar şi introducerea celor mai bune practici în domeniile conexe sistemului de justiţie din ţară. Şi am constatat: colegii mei, miniştrii de externe din majoritatea statelor europene, au susţinut ideea lansării unui asemenea proiect. Comisia Europeană, Serviciul European de Acţiune Externă au început să elaboreze împreună cu noi parametrii tehnici pentru un asemenea proiect. Deci, eu aştept că proiectul se va lansa fără întârziere, din momentul când în Republica Moldova va fi instaurat un nou guvern.”
Europa Liberă: Doamnă ministră, se pare totuşi că această apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană nu a fost pe placul Federaţiei Ruse. Sau cel puţin aceasta au lăsat să se înţeleagă analiştii care au încercat să explice această supărare a Kremlinului pe Republica Moldova că merge spre Vest. Aţi insistat pe ideea că apropiindu-se Moldova de Uniunea Europeană nu înseamnă că răceşte relaţia cu Federaţia Rusă. Dar această răcire s-a făcut simţită.
Natalia Gherman: „În orice caz, noi am fost mereu deschişi dialogului cu Federaţia Rusă. Noi nu am încetat să transmitem mesaje partenerilor din Federaţia Rusă pentru a discuta tot felul de subiecte, inclusiv dificile, care se află pe agenda relaţiilor bilaterale. Am spus nu o singură dată că nu există subiecte sau teme tabu în cadrul dialogului bilateral moldo-rus.
Eu am avut câteva întrevederi cu omologul meu, domnul Serghei Lavrov, pe parcursul anului 2014, miniştrii şi ministerele de externe au menţinut un dialog constant. Însă Republica Moldova a trecut printr-un an electoral, cu campania electorală, cu divizarea societăţii, din păcate, în jurul mai multor idei legate de vectorul de dezvoltare de mai departe a ţării. Şi toate aceste evenimente politice nu puteau să nu influenţeze relaţia şi interacţiunea între Republica Moldova şi partenerii ei. Deci, chiar dacă şi a fost încetinit acest dialog la alte nivele decât ministerele de externe în a doua jumătate a anului trecut, aceasta se explică prin specificul anului electoral în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Aţi încercat să explicaţi partenerilor ruşi că semnarea Acordului de Asociere aduce avantaje Republicii Moldova. Pe de altă parte, aceşti parteneri din Est au amintit cu mai multe ocazii că, dacă Moldova se apropie de Uniunea Europeană, va avea necazuri din partea Federaţiei Ruse. Aceasta a spus-o şi domnul Putin, aceasta a spus-o şi domnul Medvedev, inclusiv omologul dumneavoastră, domnul Lavrov.
Natalia Gherman: „Este foarte regretabil că această poziţie a fost menţinută în anul trecut de partenerii noştri ruşi. Am organizat şi câteva runde de consultări bilaterale la nivel de experţi din diferite domenii în efortul de a explica partenerilor din Federaţia Rusă că aplicarea Acordului de Asociere, a Zonei de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană nu poate decât să aducă efecte benefice şi calităţii produselor din Republica Moldova, şi competitivităţii acestora pe pieţele europene. Şi nu va avea niciodată un efect negativ asupra relaţiilor comerciale pe care le are Republica Moldova atât cu Federaţia Rusă, cât şi cu alte ţări din spaţiul estic.
De altfel, am regretat foarte mult şi introducerea restricţiilor la exporturile moldoveneşti pe piaţa Federaţiei Ruse. Noi considerăm că nu a existat niciun motiv pentru introducerea acestui regim nefavorabil Republicii Moldova. Însă cam în aceeaşi perioadă Uniunea Europeană şi-a deschis piaţa pentru exporturile moldoveneşti şi într-o anumită măsură pierderea pieţei tradiţionale din Federaţia Rusă a fost compensată de sporirea exporturilor producţiei moldoveneşti pe piaţa europeană. Şi cum v-am spus anterior, exporturile noastre sunt în creştere permanentă.”
Europa Liberă: Nu este exclus că şi pe parcursul anului 2015 se va mai vorbi foarte mult despre nevoia ridicării acestui embargou rusesc impus mărfurilor agroalimentare din Republica Moldova. E cu şansă eliminarea restricţiilor?
Natalia Gherman: „Noi am prefera să avem regim de comerţ liber atât cu partenerii din Vest, cât şi cu cei din Est, în speranţa că producătorul din Republica Moldova va avea o alegere întotdeauna unde să-şi vândă marfa. Şi ţinându-se cont de faptul că produsele din Republica Moldova sunt de o calitate deosebită, care este apreciată şi în Uniunea Europeană, şi în Federaţia Rusă, şi în Ucraina, şi în Belarus, nu este absolut justificată impunerea unor restricţii în ceea ce priveşte implementarea regulilor comerţului liber. Atunci când produsul tău este competitiv trebuie să ai posibilitatea să-l vinzi fără restricţii artificiale.”
Europa Liberă: Autorităţile de la Kiev şi-au anunţat intenţia de a părăsi Comunitatea Statelor Independente. Ce părere are Republica Moldova despre calitatea de membru al CSI?
Natalia Gherman: „Şi acest subiect ar trebui să devină unul de discuţii între componentele viitoarei coaliţii de guvernare. În Republica Moldova trebuie analizate totalurile anului 2014 şi sub aspect politic, comercial, economic şi de securitate. Deci, bănuiesc că negociatorii din partea celor trei partide care acum încearcă să formeze coaliţia de guvernare pentru următorii ani nu pot să nu implice aceste elemente în elaborarea următorului program.”
Europa Liberă: A propos, sub care umbrelă Moldova îşi asigură astăzi securitatea?
Natalia Gherman: „Moldova este un stat neutru. Neutralitatea este consfinţită în Constituţia ţării. Însă Moldova are un program de cooperare cu Alianţa Nord-Atlantică, Parteneriatul pentru Pace. Şi în cadrul Parteneriatului Moldova implementează un plan individual de acţiuni care are drept scop îmbunătăţirea şi consolidarea instituţiilor şi a capacităţilor de asigurare a securităţii şi apărării statului.
Pe de altă parte, Republica Moldova, prin încheierea unui acord bilateral, a aderat la politica europeană de securitate şi apărare şi a început deja să-şi aducă contribuţia la asigurarea păcii şi securităţii pe continentul european şi nu numai, prin participarea la exerciţii comune în acest scop cu ceilalţi parteneri europeni. Republica Moldova pentru prima dată şi-a delegat un contingent în operaţiunea KFOR din Kosovo, lucrul acesta a fost unul absolut remarcabil. Deci, nu doar consumăm securitatea şi ne bazăm pe alţii. În acest sens am început deja şi să contribuim la asigurarea securităţii în alte zone, prin propriul efort cu titlu naţional.”
Europa Liberă: Din vina cui nu s-au înregistrat succese în soluţionarea conflictului transnistrean, în identificarea unei soluţii durabile pentru această criză transnistreană?
Natalia Gherman: „Procesul de soluţionare a conflictului transnistrean se află în stagnare, avându-se în vedere evoluţiile politice destul de complicate care au avut loc şi în Republica Moldova datorită procesului electoral, şi în Ucraina, care a trecut prin evenimente şi procese absolut dramatice în 2014, şi în Federaţia Rusă. Deci, implicarea Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii în criza ucraineană, sancţiunile impuse Federaţiei Ruse, tot acest context regional foarte complicat nu a permis nici concentrarea atenţiei pe soluţionarea crizei transnistrene, nici apariţia unor soluţii sau iniţiative importante în cadrul acestui proces.
Acum însă este momentul pentru mobilizarea eforturilor tuturor partenerilor internaţionali şi pentru aducerea în evidenţă a necesităţii unor progrese importante în calea soluţionării conflictului atât în relaţia cu Federaţia Rusă şi Ucraina, cât şi în dialogul pe care îl va purta Republica Moldova cu Statele Unite ale Americii şi cu Uniunea Europeană. Deci, după instaurarea noului guvern se creează toate premisele pentru un efort important şi din partea Chişinăului în atingerea unor progrese importante în procesul de reintegrare a ţării.”
Europa Liberă: De ce ar fi nevoie de un parteneriat strategic între Chişinău şi Washington?
Natalia Gherman: „Parteneriatul strategic a fost şi lansat cu succes în 2014, după depunerea mai multor eforturi atât de Chişinău, cât şi de Washingtonul oficial. Ne mândrim cu aceste rezultate, au fost create patru grupuri de lucru. Contez foarte mult pe avansarea relaţiei şi implicarea părţii americane în reformarea sectorului de justiţie în Republica Moldova, am multe speranţe în implicarea părţii americane în sectorul energetic.
Sunt perspective foarte bune de continuare a acestui dialog atât pe linia executivelor, cât şi pe linia Legislativelor din ambele părţi. Republica Moldova a fost vizitată în 2014 de mai mulţi senatori şi congresmeni americani, care în rezultatul vizitelor au elaborat textele mai multor rezoluţii importante, aprobate de Legislativul Statelor Unite ale Americii. Deci, aceasta ne menţine în vizorul politicului american şi aceasta înseamnă un angajament important al acestei ţări în asigurarea reformelor democratice, reformelor proeuropene în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Doamnă ministră, puteţi explica mentalitatea moldoveanului care merge pe drumuri construite din banii americanilor, ai căror copii merg în şcoli renovate pe banii europenilor, în grădiniţe care au fost reconstruite pe banii occidentalilor şi optează pentru integrarea Moldovei în Uniunea Vamală? Cum se explică această realitate?
Natalia Gherman: „Mie îmi este foarte greu de explicat această realitate. Şi în campania electorală am participat foarte activ, fiind candidat pentru funcţia de deputat pe listele Partidului Liberal Democrat, discutam cu oamenii despre mai multe proiecte implementate la ei în sat şi finanţate aproape exclusiv din resursele partenerilor occidentali. Totodată, am văzut rezultatele şi în mai multe localităţi, unde am vorbit la aceste teme cu oamenii, au câştigat partidele antieuropene. Am impresia că o parte de responsabilitate pentru acest fenomen îl poartă şi actuala guvernare, deoarece nu am comunicat suficient de bine şi constant cu cetăţenii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Bine, dar cum mai puteţi comunica, dacă există infrastructura îmbunătăţită, cum să-i mai explici, dacă el vede ceea ce se întâmplă?
Natalia Gherman: „Nouă ne părea că faptele vorbesc de la sine şi sunt mult mai elocvente decât orice cuvânt, însă am constatat că nu este chiar aşa. Şi chiar dacă drumul se foloseşte şi este cald în grădiniţele şi în liceele din sate, oricum trebuie de explicat şi de comunicat că acesta este doar un început bun care va fi continuat îndată ce aceeaşi direcţie de dezvoltare a ţării va fi menţinută şi toţi vom fi uniţi în jurul acestui obiectiv. Pentru mine a fost un paradox şi lucruri uneori inexplicabile, dar aceasta este realitatea, aveţi perfectă dreptate.”
Europa Liberă: Credeţi că cetăţeanul cunoaşte mai multe despre Uniunea Vamală decât despre Uniunea Europeană?
Natalia Gherman: „Nu cred că cetăţenii sunt mai bine informaţi despre ceea ce este Uniunea Vamală sau Uniunea Euroasiatică. Dar cred că cei care promovează această direcţie de dezvoltare a Republicii Moldova au reuşit să ajungă la cetăţeni poate mai insistent şi mai des decât am reuşit noi, care trebuia să promovăm reformele, care trebuia să asigurăm resursele pentru dezvoltarea continuă pro-europeană a ţării. Însă vreau să transmit şi un îndemn cetăţenilor Republicii Moldova să nu fie manipulaţi de politicienii iresponsabili care nu au reuşit să realizeze încă nimic, dar care vin cu promisiuni deşarte. Deci, oamenii în continuare să fie conduşi de fapte, realizări, proiecte concrete care sunt vizibile, care sunt practicabile şi să facă diferenţă între adevăr şi minciună.”
Europa Liberă: Doamnă ministră, aţi anunţat şi dumneavoastră, şi premierul că, la finele acestui an 2015, Moldova ar putea să depună o cerere pentru a obţine statutul de ţară candidat la aderare la Uniunea Europeană. Veţi insista, a venit timpul, e pregătită Moldova?
Natalia Gherman: „Acesta este un pas responsabil, pe care, evident, Republica Moldova trebuie să-l facă în viitorul apropiat. Însă cele mai bune argumente pentru a-l implementa va fi procesul de realizare a prevederilor Acordului de Asociere, ale Zonei de Liber Schimb, promovarea în continuare a reformelor în toate domeniile, inclusiv în domeniul justiţiei.
Înainte de a face acest pas noi vom consulta partenerii noştri din toate statele membre ale Uniunii Europene şi din instituţiile europene. Eu am impresia că ne apropiem de acest eveniment important. Şi rezultatele alegerilor înseamnă că cetăţenii cred în acest obiectiv şi cetăţenii aşteaptă ca Republica Moldova să-şi continue parcursul său european. Iar noi toţi în anul 2015 ar trebui să fim uniţi în jurul ideii europene pentru ţara noastră şi trebuie să muncim foarte mult întru asigurarea viitorului nostru european.”
