La Cahul, în Republica Moldova, există un reprezentant al Statului Islamic. În acte poartă prenumele de Alexandru. Din România, unii își dau cu părerea că nu ar fi rusofon, ci vorbitor nativ de română. Nu se știe dacă are sau nu cetățenie română. Toate aceste informații sunt de găsit în articolul lui George Dumitru, publicat pe site-ul inliniedreapta.ro. Articolul se bazează pe confirmarea făcută publică de Serviciul de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova după difuzarea de către centrul media Al-Hayat a unei înregistrări video în care Abdullah Al-Moldovi - numele „de război” al convertitului la islam - se exprimă în favoarea creării unui califat islamic.
Analiza lui George Dumitru dă informații și despre răspândirea religiei musulmane în Federația Rusă. Rezultă că „islamizarea” ar fi devenit politică de stat sub conducerea lui Vladimir Putin. Peste 100.000 etnici ruşi s-au convertit la Islam. 20% dintre cetăţenii Rusiei sunt musulmani, în republici autonome precum Cecenia, Tatarstan sau Daghestan, la care se adaugă milioane de emigranţi din statele Asiei Centrale, uzbeci, tadjici ș.a.m.d. Moscova devine astfel „cel mai mare oraş musulman din Europa (cu excepţia Istanbulului), cu 1,5 milioane musulmani”. În Rusia, moscheile sunt în prezent mai vizitate decât bisericile creștin ortodoxe, se mai arată pe site-ul inliniedreapta.ro.
Comentariile legate de atentatul terorist din Franța, de la sediul săptămânalului Charlie, ating și problema atitudinii prea relaxate, mai degrabă indiferente față de religie a societăților occidentale europene. Franța, de pildă, este dominată de acea „laicitate pozitivă” prin care se denumește de regulă lipsa de aderență a francezilor la valorile religioase, arată Silviu Sergiu în editorialul ziarului Evenimentul zilei. De aici și lipsa de crispare din presa și media franceze, când vine vorba de a satiriza extremismele religioase, de orice fel ar fi ele. Din nefericire, în forme extremiste, numai Islamul ajunge la crimă.
Cristian Diaconescu discută același subiect în Adevărul. El insistă pe abandonarea treptată a valorilor întemeietoare ale Europei, între care și religia creștină. După atentatul de la Paris, care se adaugă atentatelor teroriste de la New York, Madrid și Londra, trebuie lămurit că: „subiectul nu este religia, nici toleranţa [...] Subiectul este libertatea, iar când vine vorba despre libertate nu sunt multe lucruri de spus: ea există sau nu există”. Cristian Diaconescu crede că acest moment tragic va trezi Europa din ideea greșită că poate funcționa „cu mai multe viteze”, că sunt chestiuni care separă țările membre. Nu mai trebuie căutate „valenţe, interpretări, semnificaţii sau consecinţe pe baza logicii normale”, e vorba de un act terorist, iar terorismul poate fi cel mult prevenit, iar dacă nu, reprimat (Cristian Diaconescu).
Analiza semnată de Valentin Naumescu pe contributors.ro exprimă temerea că atentatul de la sediul Charlie Hebdo poate deveni „cadou” politic pentru Frontul Naţional. Terorism, naţionalism, euroscepticism, populism şi radicalism, fundamentalism islamic. Greu de imaginat, scrie analistul, o combinaţie mai detonantă şi mai nocivă, într-o Europă care îşi caută, iritată şi confuză, o nouă paradigmă pentru viitor”. Este în creștere nervozitatea societăților occidentale față de pericolul islamizării. State europene se văd deja confuntate nu cu un dușman extern, ci cu atentate comise de cetățeni europeni cu acte în regulă, în numele „Statului Islamic”.
