Linkuri accesibilitate

Consens național pentru autostrăzi: prioritățile lui Ponta în dezacord cu cele ale UE


Consensul pe autostrăzi solicitat de premier pare să fie o strategie de diluare a responsabilității și în același timp o intrare în concurență cu președintele Klaus Iohannis.

Declarația premierului român că-și poate „face un doctorat” pe tema autostrăzii Comarnic-Brașov, care ar urma să aibă 53 de kilometri este o glumă greu de înțeles din partea cuiva care a furat jumătate din teza sa de doctorat din cărți scrise de alții. În același timp ar putea însemna că guvernul o va face în orice condiții, chiar cu riscul să iasă prost. Tronsonul dintre Comarnic și Brașov traversează Bucegii și ar trebui făcută pe piloni și în final va face parte din autostrada București-Brașov, una dintre cele mai circulate rute din România.

Premierul Victor Ponta a pariat cu această autostradă rămânerea sa în politică, iar acum încearcă să generalizeze răspunderea propunând un consens politic pe „minimum 10 ani” între toate partidele politice. Fără un astfel de „consens”, crede premierul, ministerul Transporturilor nu are rost să se apuce de treabă.

Consensul ar trebui făcut pe planurile prezentate de actualul ministru de resort încă de anul trecut și modificate în grabă între timp, dar harta priorităților autohtone nu este în acord cu cea a solicitărilor europene.

Întreaga clasă politică din România e de acord că țara are nevoie de autostrăzi și fiecare guvern, indiferent de culoare, promite la venire sute de kilometrii de infrastructură, după care se blochează în interesele mărunte dintre firmele constructoare și clienții politici care trebuie satisfăcuți. În 2013 guvernul Ponta a instituit o nouă taxă de 7 eurocenți pe litru de combustibil achiziționat de la benzinării, bani care să intre în coșul de finanțare al autostrăzilor. Încă nu se știe ce s-a întâmplat cu acești bani. În plus Victor Ponta a prezentat în ultimii doi ani de guvernare patru variante de hărți ale autostrăzilor și drumurilor expres care urmează să fie construite, nici una dintre ele nefiind în acord așa numitele coridoare europene. Așa cum arată lucrurile în acest moment în 2015 România va construi 15 kilometri de autostradă, dar poate după obținerea „consensului” cerut de Victor Ponta lucrurile se vor schimba.

Cert este că guvernul nu are nevoie de un acord politic pentru a construi culoarul IV pan-european București-Pitești-Sibiu-Arad, pentru a termina autostrada București-Constanța sau pentru a lega capitala de Brașov. Pentru toate aceste proiecte are nevoie doar de voință politică și de scoaterea de pe traseul birocratic a clientelei de partid.

Ministrul Transporturilor Ioan Rus a explicat astăzi că în 2015 vor fi începute lucrări la mai multe proiecte de autostrăzi ce însumează 725 de km, la care se adaugă 1809 de drum expres”. Prioritățile ministerului de resort sunt Sibiu-Nădlac, Cluj-Borș, Cluj-Targu Mureș, Sibiu-Brașov, Brașov-Bacău. Niciuna dintre aceste „priorități” nu răspunde cererii marilor investitori din țară: de pildă Renault, care construiește autoturismele Dacia lângă Pitești, cere de 15 ani construirea autostrăzii Pitești-Sibiu –Arad, corespunzătoare coridorului patru pan-european. România s-a angajat să amenajeze cu autostrăzi și infrastructură feroviară acest traseu încă înainte de aderarea la Uniunea Europeană și cu toate acestea ruta care ar urma să lege Bucureștiul de Budapesta nu e încă între prioritățile guvernului Ponta. La rândul lor investitorii de la uzinele Ford Craiova, cer și ei autostradă și linie ferată pe care să-și transporte bucurile spre Vest și spre Est, dar nici necesitățile lor nu sunt luate în seamă.

Consensul pe autostrăzi solicitat de Victor Ponta pare să fie așadar o strategie de diluare a responsabilității și în același timp o intrare în concurență cu președintele Klaus Iohannsi care a semnat astăzi cu partidele parlamentare un Acord pentru creșterea cheltuielilor militare în următorii zece ani.

XS
SM
MD
LG