Victoria Nuland, asistent al secretarului de stat american pentru afaceri europene și eurasiatice revine în România la un an de la vizita sa precedentă, când îi acuza pe politicienii autohtoni că pun în discuție independența justiției. Nuland, numărul 2 în diplomația Statelor Unite a accentuat de această dată mai mult temele de securitate și politică externă, fără a le neglija însă pe cele interne.
1) Simbolism și continuitate
A fost prima întâlnire a noului președinte român cu un oficial străin, iar în plan simbolic acest lucru nu e lipsit de semnificație. Victoria Nuland a fost primită la Cotroceni de la Klaus Iohannis într-o întâlnire de tatonare după cum rezultă din comunicatul succint dat de președinția română, însă faptul că americanii au avut grijă ca primul pas de politică externă pe care-l face Iohannis să fie făcut în acest tandem sugerează că Washingtonul vrea să păstreze aceeași relație directă cu Bucureștiul pe care o avea și în perioada lui Traian Băsescu.
2) Parteneriatul Strategic, posibilități de „aprofundare”
Întâlnirea cea mai consistentă a emisarei Washingtonului la București a fost cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Victoria Nuland a vorbit despre “interesul” Statelor Unite pentru „aprofundarea” Parteneriatului Strategic, despre „noi oportunități de cooperare” și despre proiecte comune care pot fi făcute în economie, în educație, dar și în ceea ce privește securitatea energetică și buna guvernare. România vrea să sprijine pe mai departe măsurile NATO de reasigurare destinate aliaților estici.
3) Republica Moldova, o privire optimistă
Tot la ministerul de Externe, cei doi oficiali au discutat pe larg situația din Republica Moldova, pornind de la faptul că alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 “au reconfirmat sprijinul popular pentru opțiunea pro-europeană”. Bogdan Aurescu a accentuat că Bucureștiul va continua să “sprijine ferm” Chișnăul în “consolidarea” și “aplicarea” Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Reprezentantul român și cel american au căzut de acord asupra importanței formării rapide a unui guvern în Republica Moldova. Concentrarea asupra Republicii Moldova are loc sub presiunea evenimentelor nefericite care s-au întâmplat în această perioadă atât în Vestul continentului, cât și în Est, unde trupele rusești continuă să facă victime, inclusiv în rândul civililor.
4) Ucraina, îngrijorarea continuă
România mizează, după discuțiile de astăzi de la București, pe sprijinul Statelor Unite pentru „depășirea provocărilor din regiune”. Zona Mării Negre despre care Traian Băsescu spunea încă de acum zece ani că este instabilă, continuă să provoace îngrijorări atât în România cât și dincolo de Ocean. Implicațiile crizei din Ucraina asupra României au fost de asemenea un subiect important la întâlnirile pe care le-a avut Victoria Nuland în România.
5) Temă pentru acasă: legile Big Brother
La întrevederile pe care emisara Statelor Unite le-a avut cu liderii partidelor parlamentare și cu șefii parlamentului de la București a fost dezbătută importanța pe care o are o bună legislație de securitate. Nuland a ridicat astfel problema legilor prin care serviciile secrete ar trebui să aibă acces mai repede și mai eficient la informații care ar putea pune în pericol siguranța națională. Este vorba despre așa numitele legi Big Brother pe care Curtea Constituțională le-a respins, dar care au fost puse din nou pe tapet după atacurile teroriste din Franța. Existența celor două baze militare americane în România îi îndreptățesc pe oficialii de peste ocean să caute să întărească acest cadru legal controversat.
6) Corupția
La întâlnirea pe care a avut-o cu premierul Victor Ponta, reprezentanta diplomației de la Washington a reluat o temă delicată, cea a persistenței corupției. Este vorba atât despre politicienii care se ascund în spatele imunității pentru a se apăra de dosarele lor penale, cât și despre corupția din administrație despre care s-au plâns mereu investitorii americani din România.
7) E nevoie de o altă „cultură politică”
Victoria Nuland a vorbit și despre necesitatea unei noi „culturi politice”, pe care să o adopte oficialii români, pentru ieșirea din prototipul politicii televizate, dar probabil și pentru o etică a politicianului. Din acest punct de vedere premierul Victor Ponta, care acum un an a refuzat să se întâlnească cu Nuland, are propriile lui probleme după ce a dat o Ordonanță de Urgență pentru a-și amnistia plagiatul, după ce s-a dovedit că jumătate din lucrarea sa de doctorat a fost copiată.
